Uimitoarea Românie spațială. Carpații de pe Lună, valea dacică de pe Marte și planeta româncelor
0Românii au cucerit și universul. Nu foarte multă lume știe că multe corpuri cerești sau forme de relief ale diferitelor planete din sistemul nostru solar poartă nume românești. Acestea variază de la nume de savanți și oameni de cultură, până la mărci de vinuri și denumiri haioase.
Cu ajutorul tehnologiei avansate, sistemul nostru solar a fost cercetat de specialiști în astronomie și cercetare spațială începând cu anii '60. Telescoape spațiale de mare performanță, sonde spațiale și misiunile spațiale, precum Voyager 2, au reușit să identifice stele, forme de relief planetare, asteroizi, comete, dar și alte corpuri cerești. Toate acestea au fost denumite fie de specialiștii care le-au identificat cu ajutorul telescoapelor sau sondelor, fie de astronauți. Puțin cunoscut publicului larg este faptul că zeci de corpuri cerești și forme de relief plantere din spațiul cosmic au nume românești. Ba chiar un lanț muntos de pe Lună a primit nume românesc.
De la craterul Eminescu la Munții Carpați
În Univers sunt 38 de asteroizi, 19 stele, două comete și 14 forme de relief de pe diferite planete cu nume românești. Majoritatea sunt denumite după savanți români de renume, după oameni de cultură exponențiali, nume de localități și chiar mărci de vin sau podgorii. De exemplu, pe Mercur, un crater descoperit în anul 2006, cu un diametru de 125 de km, a primit numele poetului Mihai Eminescu. Craterul s-a format în urma impactului unui asteroid cu planeta Mercur, ca și cum un „Luceafăr” a aterizat pe cea mai apropiată planetă de Soare. Craterul este cel mai recent de pe Mercur și în mijlocul acestuia s-a format un lanț muntos de formă circulară.
Pe Lună, singurul corp ceresc pe care omul a pășit vreodată, se află alte câteva forme de relief cu denumiri românești. Cea mai impresionantă este un lanț muntos de pe satelitul natural al Pământului care se numește Montes Carpatus, adică Munții Carpați. Acest lanț muntos se află la marginea unui mări secate de pe Lună, Mare Imbrium, și are vârfuri muntoase ce depășesc 2400 metri înălțime. În plus, tot pe Lună, mai există un crater cu un diametru de 29 de kilometri, situat în emisfera sudică a Lunii, care se numește Haret. Acest crater a fost numit după astronomul și matematicianul român, Spiru Haret, cel care a fost și ministru al Educației, dar și un părinte al sistemului educațional modern românesc. De numele lui Spiru Haret se leagă și înființarea Observatorului Astronomic de la București.
Dacii de pe Marte
Pe planeta vecină, Marte, există forme de relief cu nume românești. Ba chiar dacice. Pe Planeta Roșie se află valea Rhabon, un nume dacic al râului Jiu, dar și craterele Iazu și Batoș. Aceste cratere au nume muntenești, denumite după două localități din Prahova. Rhabon este efectiv o vale săpată de lavă, o zonă prin care s-a scurs produsul erupției vulcanilor Ascraeus Mons și Uranius Mons. Valea Rhabon are o lungime de 246 de kilometri. Tot pe Martea mai există un crater numit Oituz. În plus, în Univers sunt 19 stele care poartă numele de Bârlad, Sănduleac, Galați ( 13 la număr) și Schela( 5 stele cu această denumire). În plus, 38 de asteroizi, din centura principală situată între Marte și Jupiter, poartă nume românești.
Primul asteroid cu nume românesc este 2331 și se numește Pârvulescu, după Constantin Pârvulescu. A fost descoperit în 1936, de un astronom belgian și are un diametru de 24 de kilometri. Unul poartă numele astronautului Dumitru Prunariu, iar altul este dedicat lui George Enescu. Sunt și asteroizi cu nume haioase, precum 243458, numit Bubulina. Unul dintre asteroizi poartă numele unei podgorii, Purcari. Singurul oraș din România care are numele în spațiu este Piatra Neamț, așa cum a fost numit unul dintre cei 38 de asteroizi din centura principală. În plus, două comete poartă nume românești. Una se numește Damaica și poartă numele astronomului român Victor Damaica, cel care a și descoperit-o pe 3 septembrie 1943. Cea de-a doua se numește Van Gelt-Peltier-Damaica, descoperită concomitent de cei trei astronomi, pe 16 decembrie 1943.
Planeta româncelor
Venus, cea de-a doua planetă de la Soare, este o adevărată planetă a româncelor. Aici se află craterul Văcărescu, denumit după poeta Elena Văcărescu. Craterul se află la marginea unui lanț muntos numit Saule Dorsa și a fost numit după poeta româncă în anul 1994. O formațiune vulcanică, tot de pe Venus, se numește Darclee după faimoasa soprană Hariclea Darclee. Această formațiune vulcanică se numește ”patera" și are un diametru de 15 kilometri. Totodată, alte șase cratere de pe Venus poartă nume de românce. De exemplu, Irinuca, Natalia, Ștefania, Veta, Zina și Esterica.