Se deschide școala de vară pentru tinerii care vor să învețe despre arhitectura balneară, la Călimănești
0Patrimoniul arhitectural balnear şi de vilegiatură este tema unei şcoli de vară care se derulează zilele acestea în staţiunea Călimăneşti, în cadrul unui proiect multianual al Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), cofinanţat de AFCN.
La cursurile RO-BALNEO-HERITAGE, susţinute de specialişti în domeniu, participă 12 tineri interesaţi de istorie, istoria artei, arhitectură, patrimoniu cultural şi antropologie din ţară şi din Republica Moldova, care, până pe 4 iulie, prin vizite la diferite obiective de patrimoniu şi alte activităţi desfăşurate în aer liber în staţiunile Călimăneşti şi Băile Govora, vor avea şansa să înveţe despre patrimoniului arhitectural balnear al Olteniei subcarpatice, una dintre cele mai reprezentative zone din ţară din acest punct de vedere.
„Ne dorim dezvoltarea unui cadru informal de dialog între autorităţile publice, comunitate, viitori cercetători şi tineri, pe care dorim să-i atragem în cunoaşterea şi protejarea acestui tip de patrimoniu reprezentat de pavilioane, băi, vile, hoteluri, izvoare, ştranduri, cazinou, teatru, cinematograf”, au transmis reprezentanţii Primăriei Călimăneşti, organizatori alături de INP ai acestei şcoli de vară.
În cadrul festivităţii de deschidere, care a avut loc luni, a fost lansat şi albumul bilingv „Patrimoniul balnear din Banat”, ce îi are ca autori pe Andreea Dumitru, Adriana Speteanu-Vasiliu, Daniela Mihai, Florentina Udrea, Radu Tulai, unii dintre ei şi lectori în cadrul şcolii din staţiunea de pe Valea Oltului.
Astfel, despre arhitectura balneară din Călimăneşti vor vorbi dr. Florentina Udrea (INP) şi dr. Ligia Rizea, în timp ce despre cea din Govora vor vorbi dr. Adriana Speteanu - Vasiliu (INP) şi Violeta Niţescu (manager al unei societăţi care administrează o bună parte din patrimoniul balnear din Băile Govora).
Lectorii invitaţi vor fi de altfel şi cei care îi vor însoţi pe tinerii participanţi în vizitele lor în teren, la diferitele obiective prezentate în cadrul cursurilor, între acestea aflându-se: hotelurile Jantea 1/Carolin şi Vasiu/Teilor, Vila Turnu/Papagoga şi Nicolescu; Biblioteca orăşenească „A. E. Baconsky” Vila Cantacuzino şi Aleea Geniului - Promenada din Călimăneşti, precum şi o serie de unităţi de cazare, clădiri de patrimoniu din Băile Govora.
De asemenea, Casa de Cultură „Florin Zamfirescu” din Călimăneşti, imobil recent renovat, este unul dintre obiectivele pe care participanţii vor avea ocazia să-l admire miercuri seara, în penultima zi a şcolii de vară, când sunt invitaţi să vadă şi spectacolul de teatru "Dincolo de cer", prezentat de actriţa Daniela Purcărea.
Tot cu scopul de a îmbunătăţi percepţia nevoii protejării şi promovării patrimoniului balnear din judeţul Vâlcea de către tineri, autorităţi şi comunităţi, vor începe luni, la Băile Govora şi „Zilele Arhitecturii Balneare”, timp de o săptămână, până pe 14 iulie, cei interesaţi fiind invitaţi să descopere, prin numeroase activităţi culturale şi educative, patrimonul arhitectural al acestui orăşel staţiune din centrul judeţului.
„Arhitectura balneară de fapt creează specificul local al fiecărei staţiuni. Tipul acesta de arhitectură nu e arhitectură urbană, ci o arhitectură între rural şi urban. Asta înseamnă de fapt tipul de arhitectură de vilegiatură, cu patru faţade care sunt la fel de nobil împodobite, cu foarte mult lemn, cu tot felul de elemente cum ar fi stucaturi, elemente din marmură aparentă, cărămidă aparentă. Dacă ne plimbăm prin Govora şi chiar şi prin Călimăneşti vom vedea cum clădirile vechi au câte un turn, au câte un acoperiş care lucrează cu lucarne diferite.
Deci, au o anumită prezenţă în oraş, or, dacă cei care vor veni să investească în staţiuni, fie că este Govora, fie că este Călimăneşti sau oricare altă staţiune, vor rade aceste clădiri doar pentru că, vezi Doamne, nu se mai pot salva şi vor pune orice în loc, fără a studia foarte atent ce se întâmplă acolo, staţiunile nu vor mai fi, pentru că relaţia cu peisajul, cu elementele acestea simbolice ale unei arhitecturi vechi dispar. Şi atunci, Govora sau oricare altă staţiune poate fi substituită cu orice altă denumire de orăşel sau comună, pentru că a pierdut fix ce are mai de preţ - calitatea spaţiului public, a faţadelor, a parcurilor, a spaţiilor verzi", a precizat, pentru Agerpres, arhitectul Radu Tîrcă, unul dintre iniţiatorii proiectului „Zilele Arhitecturii Balneare” de la Băile Govora, eveniment ajuns anul acesta la cea de-a cincea ediţie.