Salata picantă care „face inima ceas elveţian”. Este în oferta de răsaduri a Băncii de Gene din România

Un tip de salată arhaică revine în România, grație cercetătorilor de la Banca de Resurse Vegetale Genetice (BRGV). Aceștia recomandă pentru luna martie plantarea unui soi de salată iute, provenit din zona Asiei, care poate cântări la maturitate până la un kilogram, cu o tijă florală asemănătoare verzei, de până la 1,5 metri.

Potrivit cercetătorilor, deşi nu se cunoaşte exact perioada în care specia a reuşit să pătrundă în Europa, în literatura de specialitate salata iute (Brassica juncea spp.) apare că s-ar fi cultivat cu mii de ani în urmă pe teritoriul european.

Atât frunzele, cât şi seminţele sau tulpinile acestei plante sunt comestibile. Calităţile alimentare şi medicinale ale salatei picante sunt mai intense decât cele ale verzei sau ale salatei clasice, spun cercetătorii buzoieni.

„Brassica juncea este o salată picantă, cu o frunză foarte frumoasă, bună de consum. Are gust iute şi când se măreşte se apropie mai mult de hrean la gust. Este o plantă alimentară şi medicinală foarte valoroasă. Le spun celor care o plantează că face inima ceas elveţian. Practic contribuie foarte mult la circulaţie şi aşează în limite normale inima”, spune Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău.

Plină de vitamine, minerale  și fibre

Brassica juncea este bogată în vitamine, mai ales în provitamina A, vitaminele C şi E, dar şi în fibre, elemente care asigură sănătatea celulelor. Vitaminele B1, B2, B3, B5, B6, B9 sunt şi ele foarte bine reprezentate.

„Din seminţe se poate extrage ulei care se foloseşte drept condiment, asemănător muştarului, însă are o aromă mult mai picantă. În Rusia, acest ulei este foarte folosit în industria alimentară, la procesare, în compoziţia conservelor, la prepararea anumitor feluri de mâncare şi în producerea de margarine. De asemenea, muştarul pentru consum zilnic este obţinut tot din Brassica juncea”, arată într-un articol de specialitate experții Băncii de Resurse Genetice Vegetale, instituţie de cercetare aflată în coordonarea Ministerului Agriculturii.

Fibrele sunt compuse în cea mai mare parte din celuloză, iar gama de minerale este formată din calciu, magneziu, fier, dar şi oligoelemente precum iod, cupru, mangan, sulf.

Brassica juncea poate fi cultivată pe toată perioada anului iar consumul este recomandat înainte ca planta să producă floare, etapă în care frunza devine foarte iute şi amăruie.

„Are potenţial mare de producţie, poate fi cultivată şi în spaţii protejate, sere şi solarii, cât şi câmp. O specie care merită atenţie, iar cei care au cultivat-o au prins drag de ea pentru că valorifică foarte bine terenul. Este o specie rezistentă la boli, la dăunători. Fiind din familia Brassica, dăunătorii sunt comuni, iar puricele negru al verzei este duşmanul principal şi al acestei plante”, spune Costel Vânătoru.

Planta mai poate fi utilizată la mulcirea solului cu ajutorul frunzelor. Fiind o consumatoare a metalelor grele, cum ar fi plumbul, salata iute poate fi folosită şi în reglarea compoziţiei chimice a solului.

Mulcirea solului este procedura de acoperire a solului cu un amestec specific, de natură organică (paie, frunze, rumeguș, resturi vegetale) sau anorganică (folii din polietilenă, pietriș, sticlă, materiale reciclabile). Are multiple avantaje și este o metodă utilă atât în grădinile de legume, cât și pentru straturile de flori.