Oraşul descoperit sub o localitate din România. Dovezile arheologice, prezentate publicului FOTO

Istoria seculară a unei aşezări este sintetizată într-o expoziţie intitulată „Târgul de sub oraş. Mărturii arheologice medievale şi moderne descoperite în Târgu Neamţ“, care a fost vernisată recent.

Manifestarea a avut loc pe data de 23 aprilie 2024 şi ilustrează cele mai importante descoperiri arheologice realizate în oraş, multe dintre acestea fiind de dată recentă şi cu rezultate foarte interesante.

Sunt reunite în acest cadru vestigii datate între secolele XIV-XVIII, care confirmă o intensă viaţă urbană.

Una cu un peisaj din care nu lipseau locuinţe temeinic construite, o biserică de lemn, cu cimitir în vecinătate, precum şi o construcţie de zid, de mari dimensiuni, ce poate fi pusă în legătură cu administraţia târgului. Alte aspecte de natură urbană, cum sunt aducţiunile de apă, îşi găsesc şi ele un loc bine individualizat. Altfel spus, expoziţia reuneşte un patrimoniu valoros.

„Oraşele mici pot avea o istorie mare. Iar această istorie încă mai este ascunsă în pământ sau în documente istorice. Pentru că mă simt legat de oraşul natal - Târgu Neamţ -, am considerat util să realizez o expoziţie dedicată vestigiilor arheologice medievale şi moderne descoperite de-a lungul timpului în această mică localitate urbană“, a declarat Vasile Diaconu.

Curatorul expoziției, directorul Secţiei Muzeale Târgu Neamt din cadrul Complexului Muzeal Naţional Neamţ şi membru în Comisia Naţională de Arheologie a mai spus că patrimoniul expus a fost restaurat de specialiştii instituţiei nemţene, fiind alcătuit din monede, vase ceramice, cahle (teracote), unelte din fier, podoabe, dar pot fi  aflate şi rezultate ştiinţifice de dată recentă.

Ele se referă la clima, vegetaţia, fauna şi alimentaţia din perioada medievală. Sunt prezentate şi câteva emisiuni monetare de la primii domni moldoveni, o serie de fragmente ceramice medievale şi moderne cu inscripţii, seminţe de cereale, plante leguminoase şi fructe carbonizate, toate acestea constituind surse complementare pentru o reconstituire istorică edificatoare.

Invitatul special la vernisaj a fost profesorul universitar dr. Laurenţiu Rădvan de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Cuza“ din Iaşi, unul dintre cei mai buni specialişti ai vieţii urbane medievale din Ţările Române. Expoziţia va putea fi vizitată până în septembrie 2024. Că manifestarea a avut „ecou“ este demonstrat de faptul că un academician celebru a ţinut să o vadă, pe 26 aprilie, după cum a consemnat, pe Facebook, Vasile Diaconu.

Despre alimentația din alte vremuri: carne, mazăre, secară

„A trecut pragul muzeului Academicianul Alexandru Zub, împreună cu un grup de vârstnici. Au vizitat şi ascultat cu atenţie detaliile despre expoziţia temporară şi am citit pe chipul domniilor lor o seninătate precum cea a copiilor. Dacă aceşti respectabili seniori şi dl. Academician Zub, la vârsta de 90 de ani, au făcut efortul să viziteze Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu Neamţ, ce scuze putem avea noi, ceilalţi?“.

Dr. Vasile Diaconu afirma că istoria seculară a urbei este strâns legată de existenţa Cetăţii Neamţ, care putea asigura o anumită garanţie a securităţii locuitorilor. Iar cahlele descoperite în fortăreaţă, în care apar imaginea unor cavaleri în armură, pot să indice că în mentalul colectiv al secolelor XIV-XV exista ideea unor luptători, care trăiau şi luptau în ţinuturi îndepărtate.

De altfel, în colecţia muzeului se află cahle întregi sau în stare fragmentară, smălţuite şi nesmălţuite, iar unele dintre ele, prin calitatea şi complexitatea decorurilor, au atras atenţia specialiştilor, fiind incluse în studii de specialitate. Câteva piese întregi, care au fost descoperite în incinta monumentului medieval Cetatea Neamţ, se remarcă prin decorul care înfăţişează stema Moldovei din secolul XV.

În cadrul expoziţiei sunt expuse şi vestigii extrem de interesante descoperite cu ceva ani în urmă într-un sit aflat în vechea vatră a oraşului Târgu Neamţ, care au furnizat informaţii despre locuirea medievală din zonă. Era vorba despre urmele unei construcţii atribuită secolului XV, care a fost distrusă într-un incendiu. Acolo au fost identificate dovezi despre alimentaţia acelor vremuri.

Pe lângă oasele de animale domestice, vite, ovi-caprine, porci, au fost descoperite şi câteva oase de mistreţ. Amănuntul cel mai interesant este legat de faptul că în casă a fost identificată o aglomerare de seminţe arse.

O evaluare preliminară indica faptul că era vorba despre boabe de mazăre şi seminţe de secară, care făceau parte din dieta celor care au locuit acolo.