O nouă metodă de parenting, virală pe reţelele sociale. Cum schimbă FAFO regulile jocului

După ani în care părinții au fost sfătuiți să fie răbdători, empatici și atenți la fiecare emoție a copilului, un nou model de parenting, FAFO, devenit  viral pe rețelele sociale, schimbă regulile.

Parentingul nu a fost niciodată ușor, dar în ultimul deceniu pare să fi devenit tot mai complicat. Părinții trebuie să fie mereu prezenți și empatici, să explice copilului  fiecare decizie care îl implică, să organizeze activități educative și jocuri în aer liber, să limiteze timpul în fața ecranelor și să gătească mese sănătoase, toate acestea în timp ce își fac treaba la serviciu și încearcă să mențină un echilibru personal.

Nu e de mirare că mulți se simt epuizați. În acest context, FAFO, acronimul de la „faci prostii și suporți consecințele” (“f**k around and find out”), le oferă părinţilor o „pauză”. Ideea este simplă: lăsând copiii să învețe prin consecințe naturale, părinții scapă de stresul constant de a interveni sau de a explica totul pe îndelete de nenumărate ori, fără rezultate concrete, notează psychologytoday.

Ce este FAFO

FAFO a apărut ca o reacție la epuizarea emoțională pe care o resimt părinții care practică parentingul blând şi care, de multe ori, nu obţin rezultatele anticipate.

Spre deosebire de abordarea blândă, când părintele trebuie să fie prezent constant, să explice fiecare decizie și să gestioneze cu răbdare emoțiile copilului, FAFO presupune că părinții se retrag temporar și lasă copiii să experimenteze consecințele alegerilor lor.

Astfel, copiii învață despre responsabilitate și cauză-efect, în timp ce părinții pot respira și nu mai simt presiunea de a fi permanent „perfect empatici”.

Pe rețelele sociale, conceptul FAFO a devenit rapid popular.

Exemplele virale arată situații în care copilul este lăsat să simtă efectele directe ale propriilor acțiuni. De pildă, un copil care refuză să poarte haina de iarnă  este lăsat să iasă aşa din casă, pentru a simţi frigul, sau un copil care nu vrea să-şi facă temele este lăsat să plece fără ele la şcoală, unde va trebui să suporte consecințele din partea profesorului.

Paige Carter, o mamă din Florida, a făcut valuri pe TikTok cu un videoclip în care i-a aruncat fiicei sale iPad-ul pe geamul mașinii, după ce aceasta s-a comportat neadecvat, pentru ca fata să înțeleagă că acţiunile ei au urmări. Videoclipul a fost vizionat de aproape cinci milioane de ori, mulţi dintre cei care au comentat fiind în acelaşi asentiment cu mama.

Susținătorii metodei argumentează că experiențele directe ajută copiii să devină independenți, responsabili și capabili să înțeleagă legătura dintre cauză și efect.

În plus, acest stil poate transforma lecțiile de viață în experiențe pe care copiii le vor ţine minte, nu doar în teorie, ceea ce poate consolida învățarea.

Ce spun psihologii

Deși metoda pare atractivă, experții avertizează asupra riscurilor.

Maryhan Munt, psiholog și gazda podcast-ului How Not to Screw Up Your Kids, explică faptul că FAFO trebuie aplicat cu măsură.

„Sunt adepta ideii ca cei mici să experimenteze consecințe naturale, la nivelul de: «nu o să mă mai cert cu copilul să-și pună haina». Dar când alunecăm spre «nu-mi mai pasă, dacă asta vrei să faci, fă-o», atunci cred că transmitem un mesaj greșit”, a spus ea.

Dr. Emma Svanberg, autoarea cărții „Parenting for Humans”, consideră că, de fapt, copiii nu învață doar din consecințe, ci și din modul în care părinții rămân prezenți.

„Dacă FAFO devine «o să înveți pe pielea ta, eu nu mă bag», copiii pot interioriza rușinea și se pot simți nesusținuți. Riscul nu este independența, ci izolarea emoțională și anxietatea”, spune specialista, avertizând asupra „reţetelor” sugerate de mămici influenceriţe pe reţelele de socializare.

Criticii subliniază că, mai ales online, exemplele extreme de FAFOpot crea impresia că metoda trebuie aplicată în mod dur sau umilitor.

Experiențele prezentate trunchiat, videoclipurile dramatice și sfaturile lipsite de context pot determina părinții să exagereze consecințele, ceea ce poate avea efecte negative asupra dezvoltării emoționale a copiilor.

Stiluri parentale

Stilurile parentale au fost studiate încă din anii 1960, luându-se în considerare două variabile: suportul emoţional, sau căldura, și control oferite de părinte. Astfel, parentingul semiautoritar combină reguli clare cu sprijin emoțional, cel autoritar pune accent pe disciplină și reguli stricte, cel permisiv oferă afecțiune, dar puține limite, iar cel neglijent presupune implicare redusă și lipsă de structură.

De-a lungul timpului, rețelele sociale au transformat parentingul într-un fenomen de masă, cu hashtaguri, meme și videoclipuri, iar acum conceptul FAFO pare cel mai la modă şi cel mai vizibil.

Această vizibilitate rapidă amplifică succesul metodei, dar și riscul interpretărilor greșite.

Adoptarea filosofiei unei „Momfluencer” poate simplifica luarea deciziilor și restabili sentimentul de control. Dar sfaturile despre creșterea copiilor trunchiate într-un videoclip TikTok au puțin spațiu pentru nuanțe. Acceptarea convingerilor din social media poate oferi un sentiment de validare și apartenență. Cu toate acestea, influențatorii pot fi periculoși atunci când autenticitatea emoțională înlocuiește pregătirea și expertiza sau când imaginile selectate și filtrate ale unei creșteri a copiilor calme, elegante și răbdătoare declanșează comparații sociale negative și îndoieli de sine.

Din fericire, FAFO evoluează deja către forme mai echilibrate. Astfel, „gentle FAFO” (FAFO blând” – n.r.) combină lecțiile prin consecințe directe cu sprijin emoțional, fără umilire, păstrând autoritatea părintelui și oferind siguranță copilului.

Astfel, copiii pot învăța responsabilitatea fără să dezvolte frică, rușine sau anxietate, iar părinții pot menține un echilibru între libertate, responsabilitate și sprijin afectiv.