Lufa, fructul din baie pe care românii îl ignoră: beneficii pentru piele și casă
0Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) din Buzău va omologa un soi de lufă, cunoscut și sub denumirea de burete vegetal, ale cărui fructe pot atinge până la un metru. Această plantă poate fi folosită atât pentru îngrijirea personală, cât și pentru producerea unor soluții ecologice de izolare și antifonare a locuințelor.
Originară din Asia, lufa se cultivă sporadic și în câteva zone din România, în special în Câmpia de Vest, Câmpia Olteniei și Câmpia Buzăului. Fructele folosite drept bureți de baie sunt moi, poroase, biodegradabile și netoxice.
„Am reușit să obțin primul soi de luffa cylindrica în România, stabilizat genetic. Toate încercările anterioare au eșuat, pentru că se obțineau fructe cu semințe negre și albe, iar multe nu ajungeau la maturitate. În acest an vom trimite din nou un soi la omologat, diferența fiind că țesătura buretelui vegetal este puțin mai deasă”, a declarat miercuri pentru Agerpres Costel Vînătoru, directorul BRGV.
El a explicat că fructele pot fi cultivate cu succes în spații protejate, respectând tehnologiile adecvate. Planta are nevoie de lumină și temperaturi ridicate, nu suportă înghețurile și preferă solurile afânate, umede și permeabile.
O plantă cu multiple întrebuințări
„Putem vorbi de o plantă care poate fi cultivată atât în sere și solarii, cât și în câmp, cu precizarea că trebuie palisată, adică susținută pe arac sau sfoară. Pe lângă luffa cylindrica, mai avem luffa acutangula, care poate fi apreciată și ca legumă. Fructul mic poate fi consumat în preparate, iar la maturitate devine buretele de baie”, a mai spus directorul BRGV.
„Este deosebit pentru că în fibra lui întâlnim saponine care se degajă lent și acționează ca șampon sau săpun natural. Curăță foarte bine pielea, lăsând-o catifelată, și are proprietăți antivirale foarte puternice”, a precizat Costel Vînătoru.
Pe lângă utilizarea ca plantă decorativă sau legumicolă, lufa poate fi folosită pentru confecționarea pălăriilor, tălpilor de pantofi, fețelor de masă, covoarelor sau săpunului. Fibrele fructelor mature sunt folosite și pentru izolarea locuințelor, mai ales în construcții ecologice.
„Aceste fibre absorb și păstrează bine căldura și pot înlocui polistirenul, oferind rezistență mai mare locuințelor. Se pot folosi pentru antifonarea încăperilor sau a ușilor. Am putea dezvolta o întreagă industrie în România dacă am extinde utilizarea acestui produs. Avem soiuri de diverse mărimi, între 30 și 50 de centimetri, iar luffa acutangula poate depăși un metru și este valoroasă pentru construcții”, a concluzionat Costel Vînătoru.
Soiul omologat se recomandă și pentru cultivarea în sistem ecologic.