Descoperirea care a șocat lumea științifică. Cum puteau vânătorii paleolitici să alerge la fel ca un olimpic și de ce nu mai suntem în stare astăzi

Studiile efectuate pe urme umane lăsate în lutul câmpiilor australiene au scos la iveală o capacitate incredibilă a omului preistoric. Un grup de vânători paleolitici era capabil să alerge cu aproximativ 37 de kilometri la oră, adică cât recordul olimpic al atleților de astăzi.

În anul 2003, Mutthi Mutthi o tânără aborigenă (populație nativă australiană) a descoperit în  zonele mlăștinoase din ținutul australian New South Wales câteva urme umane imprimate în solul cleios. Amprentele la sol erau pietrificate din cauza vechimii. Nu avea de unde să știe că erau urmele a cinci dintre strămoșii ei, de acum 20.000 de ani. Specialiștii chemați să vadă despre ce este vorba au ajuns la concluzia că întreaga zonă, încadrată în Parcul Național Mungo, este o adevărată hartă a deplasării populațiilor preistorice. Urmele găsite de Mutthi Mutthi sunt însă cele mai interesante 

Cei cinci „campioni olimpici” ai paleoliticului

Specialiștii cred că urmele găsite de Mutthi Mutthi au aparținut unui grup de cinci vânători. Amprentele au fost studiate cu atenție în anul 2008, de o echipă interdisciplinară cu tehnologie de ultimă generație.

Unul dintre specialiști, Steve Webb, arheolog specializat și în biologie de la Universitatea Bond din Queensland, a cercetat cu atenție urmele vânătorilor subliniind faptul că acestea oferă informații mai importante despre oamenii preistorici decât rămășițele osteologice. Studiul a opt dintre amprentele la sol descoperite în Parcul Național Mungo a fost publicat în revista de specialitate „Journal of Human Evolution”. În demersul său a fost ajutat de mai mulți cercetași din triburile aborigene capabili să-i ofere informații prețioase despre urmele respective, dar și despre oamenii care le-au lăsat. Informațiile au fost coroborate cu o serie de morminte găsite în Parcul Național Mungo, vechi de 17.000 de ani și care, cu siguranță, au aparținut populațiilor care au lăsat amprenetele în mlaștină.

Pe baza datelor adunate s-a ajuns la concluzia că acești vânători preistorici era înalți, foarte atletici și cu o stare foarte bună de sănătate. Cel mai probabil cărau sulițe în mâini iar urmele au fost lăsate în alergare. Este posibil să fi urmărit prada. Cu ajutorul măsurătorilor și a aparaturii , Steve Webb a ajuns la concluzia că acești vânători erau capabili să alerge cu aproximativ 37 de kilometri la oră, adică cât un atlet care bate recorduri olimpice, în ziua de astăzi.

Usain Bolt, celebrul atlet jamaican, la Olimpiada de la Beijing, a reușit un record personal de 41 de kilometri la oră. Cu toate acestea, față de acei vânători paleolitici Usain Bolt alerga pe o pistă specială, nu căra nimic în mână și avea încălțăminte adecvată. Adică, în condițiile mlaștinilor australiene cel mai probabil ar fi fost devansat, în sprint, de acei aborigeni. Steve Webb spune că aceste calități au apărut ca o adaptare la mediu, ca o necesitate de a supraviețui într-un mediu sălbatic, cu o pradă extrem de rapidă. „Dacă nu erai bine pregătit fizic, în aceea epocă, nu supraviețuiai”, mărturisește Webb pentru National Geographic. 

Cea mai mare colecție de amprente umane, din istorie

Urmele celor cinci vânători, extrem de rapizi, nu sunt singurele din mlaștinile Parcului Național Mungo. Specialiștii, cu ajutorul rangerilor aborigeni, au descoperit peste 700 de amprente, 400 dintre ele încadrate în grupe de câte 23 de urme. Printre aceste amprente se află și cele ale unui copil, ale unei familii cu cinci membri dar și a unui om care țopăia într-un singur picior, fără cârjă. Este efectiv o hartă a activității umane în zonă, în vremurile preistorice. Poate cea mai valoroasă colecție de amprente umane din istorie. „Acești oameni erau foarte activi în zonă și nici nu am fi putut ghici asta dacă nu descopeream aceste urme”, spune Webb pentru National Geographic. 

„Cea mai proastă versiune umană din istorie”

În urma descoperirii urmelor celor cinci vânători mai mulți specialiști au încercat să tragă concluzii sau să facă comparații cu capacitatea fizică a omului modern. De ce omul contemporan nu mai este capabil să se deplaseze cu asemenea viteză? Unul dintre specialiștii care au încercat să analizeze datele și să ofere răspunsuri la  această întrebare este antropologul Peter Mc Allister. Acesta a publicat lucrarea „Manthropology: the Science of Inadequate Modern Man”. McCallister arată, pe baza studiilor, că erau vânători paleolitici care alergau cu viteza unui campion olimpic de astăzi, dar și cei care aveau constituția unui culturist sau campion de lupte greco-romane (n.r Mc Allister face referire la Omul de Nenderthal).

Și toate acestea fără antrenamente de specialitate, piste cu materiale deosebite, echipament sportiv adecvat sau săli de forță ultra-moderne. „De ce omul devine mai încet și mai slab? De ce este acum „cea mai proastă versiune a sa din istorie”, se întreabă specialiștii de la Institution and Creation Research într-un articol dedicat acestui fenomen.

Antropologul McAllister a răspuns la aceste întrebări, fiind citat de jurnaliștii de la Telegraph. „Fiindcă suntem mult mai inactivi acum. Mai inactivi decât oamenii din orice epocă istorică”, precizează antropologul.

Acesta adaugă că organismul uman este foarte dinamic. Suportând accidentări, stres fizic, acesta va deveni tot mai puternic și tot mai robust ca un răspuns natural în fața provocărilor mediului. Mc Allister spune că o schimbare a modului de viață, inclusiv pe partea de mișcare zilnică dar și de alimentație sănătoasă, cât mai puțin alterată de industria modernă a mâncărurilor ultra-procesate, ar putea să readucă vigoarea fizică a oamenilor paleolitici.