Copiii „zombie” ai generației internetului: incapabili de a îndeplini cele mai banale sarcini, pot fi reînvățați să trăiască real

Tot mai mulți copii din generația gadgeturilor și a internetului încep să aibă probleme de natură socială și de dezvoltare mentală. Specialiștii spun că mulți dintre aceștia nu mai sunt capabili să întrețină relații sociale de bază sau să rezolve până și cele mai simple sarcini în viața reală.

Tehnologia a devenit o provocare pentru tinerele generații, din România. Infuzia de gadgeturi pe piață și automat în viața copiilor, de la cele mai fragede vârste schimbă radical relațiile sociale dar poate reprezenta și un pericol pentru adulții de mâine, dacă lucrurile sunt scăpate de sub control, mai ales de către părinți. Specialiștii spun că s-a conturat deja profilul copilului și tânărului prins în mrejele gadgeturilor și a internetului, indivizi care nu mai sunt capabili de cele mai elementare acțiuni în viața reală, de zi cu zi. Practic, un număr tot mai mare de copii ajung să-și trăiască viața și performanțele în mediul online, în fața unui ecran. Iar efectele sunt dramatice spun specialiștii, de la lipsa oricărei abilități de adaptare până la probleme psihice și tendințe suicidale. 

”Sunt probleme vizibile, dramatice”

Laura Jijie, medic primar în psihiatrie pediatrică, coordonator al  Compartimentului de Psihiatrie pediatrică din cadrul Spitalului Județean Botoșani dar și Laura Dănilă, specialist în logopedie și psihiatrie de la Centrul de Sănătate Mintală Copii Botoșani au prezentat pentru ”Adevărul„ efectele dramatice ale excesului și dependenței de gadgeturi, profilul tânărului pierdut în lumea tehnologiei. Medicul Laura Jijie spune că există o serie de simptome clare care pot trage un semnal de alarmă părinților mai ales în cazul adolescenților. ”Dacă ne referim la adolescenți, se constată o creștere a simptomelor specifice comportamentului adictiv legat de utilizarea excesivă a telefonului( rețele de socializare, la fete în special și jocuri, la băieți), în medie  de la șase ore pe zi până la nouă pe zi  sau mai mult.”, spune medicul botoșănean. 

Totodată specialiștii vorbesc de criterii de dependență, bazate pe simptome. Iar consecințele pornesc de la neglijarea sarcinilor școlare și duc până la tendințe suicidale. „ Vorbim de criterii de dependenta, atunci când pe lângă criteriul legat de timp ( cel puțin trei ore pe zi), apare și neglijarea sarcinilor școlare pana la absenteism scolar, refuz scolar, izolare sociala, probleme de comportament alimentar, de igiena personala, insomnie, stari de agitație cu iritabilitate su agresivitate în contextul interzicerii accesului la internet, pana la amenințări cu suicidul.”, adaugă Laura Jijie. Laura Dănilă, atât din studii dar și din experiența profesională spune că problemele cauzate de timpul petrecut exagerat la gadgeturi, mai ales pe rețele sociale, jocuri sau internet la modul general, sunt vizibile și afectează tot mai mulți copii. ”Sunt probleme vizibile, dramatice, care pot fi confundate cu timiditatea și cu anxietatea, dar ele sunt de altă natură. Sunt probleme complexe, de socializare, de verbalizare, de adaptare.”, spune Laura Dănilă. 

Probleme de relaționare de la cele mai mici vârste

Noile generații au acces la tehnologie de la cele mai fragede vârste. Specialiștii spun că pe de o parte sunt lăsați de părinți pentru a-și face treburile sau pur și simplu fiindcă sunt atrai de abundența gadgeturilor dintr-o casă, iar părinții le fac pe plac. Un copil expus de mic gadgeturilor, mai ales în mod exagerat poate dezvolta tulburări serioase, spun părinții. ”Prezența gadgeturilor de la cele mai mici vârste poate să aducă un important deficit, în dezvoltarea copilului, atât în plan motric cât și în plan senzorial, dar și cognitiv. Un deficit foarte important este acela de comunicare și relaționare . Copilul întâmpină dificulati în integarea sa în grupul de copii, inclusiv la grădință.”, spune Laura Dănilă. Mai apoi în viața de școlar problemele devin tot mai vizibile. ”Mai târziu aspectele acestea dacă sunt suprapuse și cu prezența îndelungată a gadgeturilor în viața copiilor, mai târziu pot să ducă la probleme de adaptare școlară, tendințe de abandon școlar și după aceea dificultăți în plan social odată cu vârsta.”, adaugă specialistul botoșănean. 

Copiii și tinerii care nu pot îndeplini cele mai elemntare sarcini

Specialiștii trag un semnal de alarmă și spun că dacă nu se i-au măsuri rapide și eficiente, odată cu vârsta situația devine tragică. Practic, copiii de vârstă școlară și mai apoi adolescenții ajung să trăiască într-o lume mai mult virtuală, inadaptați vieții reale. Incapabili să ducă la bun sfârșit sarcini simple. ”Dacă în domeniul lor de interes sunt meticuloși, explică și cunosc foatrte multe acolo, îm viața reală este dramatic să vezi nivelul lor scăzut de vocabular și modul cum se exprimă. Și atunci realizezi decalajul de nivel cognitiv-verbal, de exprimare.  Ei au mari probleme cu orientarea. Probleme de genul: nu mai știu unde este magazinul cutare, unde sunt anumite institții la care ar trebuie să meargă odată cu etapele dezvoltării. Au mari ezitări dacă sunt trimiși de exemplu să achite o factură. Se simt deodată ca și cum ar fi într-un pericol. Acolo, în lumea virtuală se cred grozavi, acolo se simt puternici, obțin scorul cel mai mare la jocuri.  Dar au mari probleme de relaționare cu cei din jur, inclusiv cu cadrele didactive. Devin iritați, supărați, uită sarcinile date de cadrele didactice pentru a doua zi. Nici nu sunt capabili să le spună așa cum ar trebui, să le explice părinților. Dezvoltă mecanisme evitative de socializare. Ei se simt bine împreună cu gadgeturile. ”, precizează specialistul botoșănean. 

”Să facă exerciții comune de socializare”

Specialiștii spun că odată cu trecerea vârstei lucrurile se complică. Chiar și așa există soluții dacă se implică părinții. Mai precis, se ajunge în situația în care acești copii sau adolescenți sunt reînvățați să trăiască în viața reală. ”Dacă părintele împreună cu copilul fac exerciții de luat masa împreună, de mers la piață, de ajutat copilul să îndeplinească o cerință socială simplă, să facă câteva cumpărături, să discute cu doamna de la patiserie, de exemplu”, conchide Laura Dănilă.