Comunitate etnică din Muntenia care s-a dat drept parte a altui popor pentru a scăpa de furia otomanilor
0Un cartier din Municipiul Târgoviște este numit Matei Voievod (sau „Sârbi”) și este înființat și populat de minoritari bulgari. Aceasta a fost scăparea lor istorică de furia otomanilor.
Bulgarii din Târgoviște și-au zis ba sârbi, ba „ruşii den Târgovişte” sau „ruşii logofătului de lângă Târgovişte”, doar pentru a scăpa de ascuțișul sabiei otomane. Așa se face că 57 de familii au format, în 172 de ani, o comunitate numeroasă, care numără astăzi peste 3.000 de suflete.
În hrisovul lui Radu Voievod cel, Frumos (1462-1474) din 25 august 1469, aflăm că acesta a făcut danie lui Mihail din Ruşi, fiului sau Stan şi „ruşii din Târgovişte toţi care i-am dat". Cum în preajma Târgovişte nu mai există nicăieri populaţie de origine slavă şi cum de obicei cei veniţi de peste Dunăre se aşezau acolo unde întâlneau pe cei de un neam cu ei, se poate presupune că aceşti „ruşi den Târgovişte" se aflau în marginea sudică a oraşului.
În mod cert, în secolul XVIII, banul Mihai Cantacuzino vorbeşte despre Mahalaua sârbească. Enumerând mănăstirile şi bisericile din oraş, el vorbeşte despre biserica "Serbiloru" şi o altă a „mahalalei sârbesci".
Biserica „Serbiloru” este cea construită de "Mişco vel căpitan za sârbi" la 1654; regretând răzvrătirea împotriva lui Matei Basarab, acest căpitan al seimenilor sârbi a construit biserica ce poartă azi hramul Sf. Nicolae (Simuleasa) şi se află pe stradă Rodnei. Aici se află atunci o mahala în care locuiau seimenii (lefegii ai lui Matei Basarab), sârbi şi bulgari. Ei au fost aceia care în ultimul an de domnie l-au oprit pe domnitor trei zile la poartă cetăţii.
Pentru a scăpa cu viață, familiile de bulgari au migrat la Nord de Dunăre încă de prin secolul al 16-lea, însă s-au înteţit în timpul războaielor ruso-turce şi mai ales cu prilejul celor din 1806-1812 şi 1827-1829. Aşa au ajuns să populeze zone întregi din Brăila, Giurgiu, Turnu, dar şi Dâmboviţa. Odată cu venirea lor a luat naștere cartierul „Matei Voievod”, cunoscut ca „Sârbi“, din Târgovişte, precum şi comuna Băleni, ambele comunități fiind cunoscute pentru hărnici de care dau dovadă în domeniul producției de legume.
În secolul al 18-lea, banul Mihai Cantacuzino vorbeşte despre Mahalaua sârbească. Enumerând mănăstirile şi bisericile din oraş, el vorbeşte despre biserica „Serbiloru” şi o alta a „mahalalei sârbesci”
În 1936, prin art.251 din Legea administrativă, se înfiinţează comuna suburbană Matei Voievod, din vechea mahala sârbească. Strada Plutonier Dima Ion (aşa se numea Calea Ploieşti, de la Biserica Sf. Nifon pana la Abator) şi drumul ce da în Iazul Morilor până în dreptul fabricii de spirt Spodheim, rămâneau pe teritoriul oraşului. Aparţinea de oraş şi Calea Domnească până la Greceanu. Cartierul ţigănesc rămânea de asemenea în oraş.
„Când aproape întreaga Peninsulă Balcanică a fost transformată în paşalâcuri turceşti (...) teritoriile bulgăreşti au avut cel mai mult de suferit, turcii transformând în ruine oraşe, târguri şi sate înfloritoare, încât mulţi bulgari au fost nevoiţi să se refugieze (...). În secolele XV-XVI, aproape unica soluţie pentru bulgari în faţa presiunii otomane era fuga în Ţările Române", se arată în istoria Cartierului Matei Voievod de pe site-ul Asociaţiei Zaedno a bulgarilor din Târgovişte.
Costumul lor naţional, numit sucman, din postav negru tivit pe margine şi la buzunare cu roşu, ie înflorată, pieptul plin cu salbe cu galbeni, este un port ce există în Macedonia bulgărească şi grecească”, explică Steliana Grasu, autoarea cărţii „File de monografie: Bulgarii de la Târgovişte”.