Cel mai vestit Mărțișor, casa lui Tudor Arghezi. Obiceiul care a dat numele străzii din vechea mahala bucureșteană VIDEO

Pe strada Mărţişor din București se află casa unde Tudor Arghezi a trăit alături de familia sa, între anii 1930 şi 1967. Mahalaua unde altădată erau numai mărăcini a devenit un „cuib fermecat, ca de cocori albaștri“.

„Mărțișorul este patria literaturii mele” spunea Tudor Arghezi despre casa în care a trăit, a scris și a muncit.  „Când m-am aşezat eu aici, totul era pustiu. A trebuit să fac pionierat. M-am luptat cu primarii şi am introdus apă, lumină, am izbutit să se pietruiască bucata asta de uliţă şi să se facă o stradă, am adus cel dintâi telefon de prin partea locului", a povestit scriitorul.

În anul 1926, Tudor Arghezi a cumpărat un teren de 17.240 de metri pătraţi, în vecinătatea Închisorii Văcăreşti, unde şi-a construit casa de la Mărţişor. A făcut-o din nimic, erau aici numai mărăcini. „Când am cumpărat terenul ca să-mi clădesc casa, confraţii mă cam luau peste picior. Ziceau că n-am să fac prea mulţi purici pe aici", a scris Arghezi.

La început, Arghezi a sădit, pe teren,  pomi fructiferi şi viţă-de-vie. Construcţia casei şi a anexelor gospodăreşti, inclusiv tipografia, s-a prelungit timp de cincisprezece ani.

În timp, scriitorul a observat că oamenii din mahala atârnau pe vişini şnururi roşii şi albe, pentru a le spori holda de peste an. Acestea i-au inspirat numele casei, „Mărţişor", vestitor de primăvară.  Pentru că strada, sau, mai bine zis, mahalaua, nu avea un nume, poetul a împământenit acest nume.

Nu ar fi dat pentru nimic în lume acest „cuib fermecat, ca de cocori albaștri“ și nu a vrut să-l părăsească nici după moarte. Astfel, după dorința sa, în curtea casei Mărțișor, în prezent casă memorială, se află mormântul poetului. Alături de el sunt înmormântate și  soția Paraschiva și fiica Mitzura.

Casă memorială, conform dorinței lui Arghezi

Conform dorinței testamentare a scriitorului, începând cu anul 1974, aceasta a devenit casă memorială. Clădirea este compusă din parter și etaj, în total 18 camere, discrete, fără a epata în vreun fel, la care se adaugă dependințele.

În colecția de aici, publicul vizitator poate avea acces la obiecte de mobilier datând din acea vreme, cărți, obiecte de artă, fotografii, documente originale ale poetului Tudor Arghezi (1880-1967).

În curtea casei, se află și tipografia „Biletelor de papagal“, unde astăzi sunt expuse volume, documente, reviste și imagini din istoria familiei și a întregului spațiu.

INSCRIPȚIE PE O CASĂ DE ȚARĂ

De Tudor Arghezi

Te-am ridicat pe-o coastă cu izvoare

Și-mprejumuindu-ți liniștea cu aștri,

Te las albind prin pomi, din depărtare,

Cuib fermecat, ca de cocori albaștri.

Din prispa ta vreau să-mi aduc aminte,

Din geamul tău gândi-voi la trecut,

Privind în sus, la pasările sfinte,

Ce-n streașini cuib de-argilă și-au făcut.

Voi îngriji ca-n fiecare seară

Să-ți ardă-n vârf neatinsa noastră stea,

Pe care voi aprinde-o solitară

Cu sufletul și ruga mea.

Iar pentru prunci și ochii-odihnitori

Ai Preacuratei ce ne-nchise drumul,

Vom răspândi prin încăperi parfumul

Care preschimbă inimile-n flori.

Și-ntr-un ungher, vom face din covoare

Un pat adânc, cu perinile moi,

Dacă Isus, voind să mai scoboare,

Flămând și gol, va trece pe la noi.