Ce spune tradiția: când se împodobește, de fapt, bradul de Crăciun

Una din cele mai iubite datini de Crăciun este împodobirea bradului. Este un moment special pentru toată familia.

Potrivit tradiției, bradul se împodobește în seara de Ajun, pe 24 decembrie. A doua zi, pe 25 decembrie, copiii vor găsi sub brad cadourile lăsate de Moș Crăciun.

Pe lângă luminițe sau globuri colorate, în vârful bradului trebuie să fie atașată o stea, reprezentând steaua care i-a condus pe magi până la pruncul Iisus.

Obiceiul de a împodobi bradul de Crăciun are origini vechi și se leagă de anumite perioade istorice.

Bradul este considerat un pom al vieții, datorită faptului că rămâne verde chiar și în timpul iernii, simbolizându-l, astfel, pe Hristos, cel veșnic viu.

Se crede că acest obicei are rădăcini în tradițiile păgâne. Se bănuiește că pomul de Crăciun ar fi apărut pentru prima dată la popoarele germanice, care obișnuiau să aducă în casele lor ramuri verzi, pentru a marca reînvierea naturii și pentru a aduce speranță în timpul iernii.

Odată cu trecerea timpului, brazii de Crăciun erau împodobiți cu fructe, nuci, biscuiți și ghirlande din hârtie sau materiale textile.

Obiceiul de a împodobi bradul a devenit mai popular în Europa abia în secolul al XIX-lea, în special datorită influenței Reginei Victoria a Marii Britanii și a soțului ei, Prințul Albert, originar din Germania.

O ilustrație celebră a familiei regale, în care apare un brad de Crăciun decorat, a contribuit la popularizarea obiceiului în rândul clasei mijlocii și superioare.

În România, bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată la Palatul Domnesc al Regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866.

Impresionată de frumusețea bradului împodobit, boierimea bucureșteană a vremii a preluat acest obicei, care, ulterior, s-a extins în întreaga țară și s-a păstrat până astăzi.

Tradiție păstrată și pe front

Chiar şi când moartea pândea la tot pasul, iar aerul mirosea a praf de puşcă, militarii români au respectat sărbătorile de iarnă sau Paştele.

Militarii Batalionului 3 Vânători de Munte şi-au petrecut Crăciunul în anul 1941 departe de casă, undeva în zona Sevastopolului. Când focul înceta, soldaţii au făcut un pom de Crăciun din proiectile ruseşti, pe care l-au ornat cu grenade şi cartuşe. Apoi s-au fotografiat în jurul copacului, aşa cum obişnuiau în vremuri de pace. Imaginea face parte din arhiva lui Vasile Scârneci, comandantului batalionului 3 Vânători de Munte din Braşov, şi a fost publicată de Retromil.ro.

Istoricul Alesandru Duţu citează arhivele militare unde sunt consemnate informaţii despre Crăciunul din tranşee: „În 1941, Naşterea Domnului a fost întâmpinată de ostaşii Batalionului 3 Vânători de Munte, pe frontul de la Sevastopol, după datinile strămoşeşti, făcând un Pom de Crăciun din proiectile ruseşti, cu un brăduleţ ornat cu grenade, cartuşe etc. şi acoperit de zăpada ce începea să acopere deja plaiurile“.

De altfel, povestirile soldaţilor şi ofiţerilor sunt pline de momente de sărbătoare în perioada 1941-1944.

În 1942, Crăciunul a fost sărbătorit de sublocotenentul (r.) Gheorghe Şuşanu din Divizia 2 munte în centrul Caucazului, în satul Lesken: ,,Aseară am ascultat la radio colindele şi cântecele divine care anunţă naşterea Domnului şi sufletul ni s-a umplut de durere, încât pe unii dintre noi i-au trecut lacrimile. În acorduri duioase de cântec, sufletul, gândul şi dorul nostru zboară către ţara noastră, unde am lăsat tot ce este mai scump pe lume şi pentru care noi pătimim şi murim pe pământurile Rusiei” .