Ce este „brainrot” sau „putrezirea creierului”, fenomenul viral care ne blochează mintea şi acţionează ca un drog
0Fenomenul „brainrot” a devenit emblematic pentru generațiile care trăiesc cu telefonul în mână și cu mintea prinsă în videoclipuri scurte și zgomotoase. Experții avertizează că această „putrezire a creierului” ar putea remodela modul în care funcționăm și învățăm.
„Brainrot” sau „putrezirea creierului” nu mai este doar un termen de glumă pe internet, ci a devenit un fenomen global care reflectă modul în care milioane de oameni își petrec orele libere: consumând videoclipuri scurte, cu sunete repetitive, pe reţelele de socializare, în special pe TikTok sau Instagram, până la epuizare mentală.
Imaginați-vă că butonați telecomanda la fiecare trei secunde, comutând între un post de muzică, desene animate, o știre de actualitate și o rețetă culinară etc. Așa arată, în esență, „brainrot”, acel tip de conținut fragmentat, haotic, care domină feed-urile tinerilor și adulților, consumat fără pauză, zi de zi.
Fenomenul a prins rădăcini mai ales pe TikTok, platforma unde clipuri generate cu inteligență artificială, fără sens sau mesaj clar, ajung la milioane de vizualizări. De pildă, un simplu video cu o melodie sintetică, fără conținut real, a depășit 3,3 milioane de vizualizări, doar pentru că algoritmul îl împinge constant în fața utilizatorilor, care îl privesc și îl ascultă obsesiv.
Avertismentul psihologilor
Deși „brainrot” nu este un termen medical oficial, psihologii atrag atenția asupra riscurilor pe care acest tip de conținut le generează, mai ales pentru copii. Consumul excesiv de materiale scurte și banale, de multe ori lipsite de orice coerenţă, poate afecta capacitatea de concentrare, reduce dorința de a depune efort intelectual și duce la percepția că orice solicită atenția mai mult de câteva secunde devine plictisitor sau inutil.
Un studiu publicat în 2015 arăta că, în anul 2000, atenția medie a unei persoane era de aproximativ 12 secunde. În doar 13 ani, aceasta a scăzut sub 8 secunde, o tendință care s-a accentuat pe măsură ce rețelele sociale au explodat, iar videoclipurile de câteva secunde au început să ne acapareze timpul și mintea.
TikTok și Instagram, principalele „fabrici de brainrot”
TikTok și Instagram sunt principalele „fabrici de brainrot” pentru tineri, deoarece livrează conținut la o viteză extrem de mare, stimulând creierul cu dopamină și serotonină la niveluri similare cu cele generate de anumite medicamente psihotrope, potrivit psihologilor.
Adolescenții petrec chiar și 12 ore pe zi în online, în timp ce atenția le este fragmentată de o avalanșă de informații care rareori au valoare reală, iar această expunere constantă modifică nu doar obiceiurile, ci și comportamentul lor, putând fi influențați ușor de informațiile din spațiul virtual.
Într-o lume în care 68% dintre români consideră rețelele sociale principala sursă de informare, potrivit Reveal Marketing Research, riscul transformării „brainrot” într-o realitate zilnică este mai mare ca oricând.
Brainrot afectează capacitatea de a învăţa
Consumul compulsiv de videoclipuri scurte, haotice, cu muzică simplă și repetitive nu doar că provoacă o dependență subtilă, dar și antrenează creierul să refuze orice formă de stimulare intelectuală mai complexă. Psihologii avertizează că efectele pot fi de lungă durată, cu impact asupra modului în care copiii și adulții reușesc să învețe, să își gestioneze emoțiile și să își mențină sănătatea mintală.
În 2024, Oxford University Press a desemnat „brainrot” drept Cuvântul Anului, definindu-l ca „presupusa deteriorare a stării mentale sau intelectuale a unei persoane, considerată în special ca rezultat al consumului excesiv de materiale, în prezent, conținut online, considerate banale sau lipsite de provocare”.