Cum va fi mâncarea viitorului. Scenariu SF sau adaptare?
0Chiar dacă nu sunteţi fani ai filmelor SF, e puţin probabil să nu fi văzut măcar câteva secvenţe dintr-o astfel de producţie, în care oamenii apasă pe un buton şi obţin imediat o cină sau un prânz de formă, textură şi culoare îndoielnică. Viitorul nu este atât de sumbru - nu întotdeauna - însă specialiştii avertizează că mâncarea timpului ce va să vină va fi mult diferită de cea de astăzi.
În Antichitate, micul dejun al grecilor consta în pâine înmuiată în vin. Un mod bun de a începe ziua, ar spune mulţi chiar şi în zilele noastre. Romanii foloseau drept condiment un sos făcut din intestine de peşte îndelung macerate în sare, iar în timpul dinastiei Tudorilor delfinul prăjit era inclus în meniurile monarhilor.
Pentru acele timpuri, un hot dog sau un hamburger ar fi părut, probabil, ceva de neimaginat, la fel cum pentru mulţi locuitori ai planetei unele dintre mâncărurile viitorului par de neconceput, deşi ele sunt consumate chiar şi azi, ce-i drept, în mică măsură şi doar în unele ţări.
Preţurile în urcare la alimente, ca şi populaţia tot mai mare a planetei îi determină pe futurologi să vorbească despre o schimbare a obiceiurilor de consum, potrivit BBC. Astfel, spun ei, printre alimentele viitorului se vor număra, cu siguranţă, larvele, lăcustele şi algele.
Serviţi, vă rog: alge şi lăcuste
Insectele au un mare aport nutriţional, potrivit specialiştilor în nutriţie, aşa că vor deveni un element de bază al hranei oamenilor. De altfel, ele sunt deja consumate în mai multe ţări. La fel şi algele, care pot hrăni atât oameni, cât şi animale şi pot fi cultivate în oceane, ceea ce e un avantaj imens, deoarece resursele de terene arabil şi de apă dulce sunt limitate. Până acum s-au descoperit peste 10.000 de specii de alge în întreaga lume, însă sunt consumate doar 145.
Dacă „Abecedarul" unei copilării nu demult apuse prezenta o imagine bucolică, în care vacile pasc liniştite pe câmp, generaţiile viitoare ar putea să nu audă nici măcar de celebra văcuţă mov, culoare pe care cel puţin copiii din Germania o asociază cu aceste animale, potrivit unui sondaj. Iar asta pentru că, nu mai departe de acest an, oameni de ştiinţă din Danemarca au produs carne de vită în laborator. Iar scopul lor este ca până la sfârşitul acestui an să creeze primul hamburger în laborator.
Prima lucrare ştiinţifică privind carnea crescută în laborator a fost finanţată de NASA, pentru a se stabili dacă ar putea fi un aliment pe care astronauţii l-ar putea mânca în spaţiu. Însă epoca Star Trek şi a vitezei warp este totuşi departe, spun tot specialiştii, aşa că oamenii se pot bucura încă de alimente care au văzut lumina soarelui, chiar şi prin ploaia pesticidelor.