Una dintre fortificaţiile construite de Regele Carol I, pentru a proteja Bucureştiul de un război cu ruşii, a fost scoasă la licitaţie! Ce se alege din moştenirea marelui rege?
0Puţini ştiu dar în jurul Capitalei există o centură de fortificaţii realizată sub comanda Regelui Carol I pentru a proteja Capitala de un eventual război cu ruşii, mai exact cu Imperiul Ţarist. Construcţia centurii de fortificaţii a Bucureştiului a presupus un efort colosal, atât în ceea ce priveşte bugetul cât şi forţa de muncă implicată.
Cele 36 de fortăreţe menite să apere Capitala au costat echivalentul în lei a peste 615 milioane de euro. Acum, toată această investiţie gigantică zace în uitare deşi are un potenţial socio-cultural şi istoric colosal.
De curând una dintre fortificaţiile construite de Regele Carol I în jurul Bucureştiului, pentru a proteja Capitala, a fost scoasă la licitaţie! Anunţul sună în felul următor: „Teren intravilan in suprafata totala de 17.199 mp (cu deschidere la şosea de 120 m), construcţie subterană denumită FORT in suprafaţa de 3.294,30 mp si construcţie anexă în suprafata de 38,74 mp situate în oraş Bragadiru, pe DNCB Km 48, jud. Ilfov” Mai exact este vorba de o executare silită a unei firme, Munplast SA, care a intrat in faliment şi căreia îi sunt scoase la licitaţie bunurile pentru a putea fi acoperite datoriile. Se pare că licitaţia, din lipsă de cumpărători, s-a tot amânat.
Scurtă prezentare a situaţiei bateriilor şi forturilor
Ridicate cu un mare efort financiar (INCLUSIV PLATA EXPROPRIERILOR) în vremea Regelui Carol I si sub atenta supraveghere a lui Henri-Alexis Brialmont, un renumit arhitect militar belgian care-a realizat şi centura de apărare a Anversului şi a Liegului, la momentul „botezului focului” acestea au fost abandonate din mâinile duşmanilor, Capitala fiind predată fără alte lupte afară de cele de pe Neajlov. Centura de fortificaţii fusese ridicată după nişte standarde care in 1916 erau, mare parte depăşite. În plus armamentul pus de armata română înainte de Primul Război Mondial, fusese demontat încă de la moartea lui Carol I si dus in alte zone de apărare, astfel incat folosirea fortificatiilor era inoportună. Totuşi, nemţii, care ştiau de eforturile grozave ale regelui Carol I, erau pregătiţi pentru un asediu lung al Bucureştiului la finalul lunii noiembrie 1916 şi nu la o predare necondiţionată a oraşului. Rapoartele militare arată că aduseseră tehnică militară suplimentară pentru a străpunge această cetate.
Generalul August von Mackensen şi Feldmareşalul Paul von Hindenburg au fost uimiţi când au găsit forturile şi bateriile goale. Bucureştiul a căzut în mâna inamicului în ziua de 6 decembrie 1916, fără lupta. “Noi ştiam că Bucureştii sunt o cetate puternică şi adusesem, pentru a o reduce, material de artilerie de cel mai mare calibru. Acum, această faimoasa cetate nu este decât un oraş deschis. Nici o piesă de artilerie nu mai încorona puternicele sale întărituri şi cupolele sale blindate se transformaseră în cupole din lemn. Spionajul nostru din timp de pace, aşa de lăudat de inamicii noştri, nici nu parvenise să constate că Bucureştii au fost dezarmaţi, înainte de intrarea în război”.
Click aici pentru restul articolului