Marea dragoste a Cellei Delavrancea: o relație începută în timpul ultimei căsnicii. Pe cine a iubit nebunește

Cella Delavrancea a trăit 104 ani. Fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea a fost singurul artist român care a asistat la aniversarea propriului centenar. A fost pianistă, scriitoare şi profesoară, una dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii româneşti.

De- lungul vieții fabuloase, Cella Delavrancea l-a uimit pe Caragiale cu talentul său şi i-a furat inima dramaturgului când ea avea doar 25 de ani, iar el 60. A fost marea iubire a lui Nae Ionescu, căruia i-a închis ochii pe patul de moarte. L-a cunoscut pe Brâncuşi şi a cântat cu George Enescu. 

„A fost o poveste de amor, ca oricare”

Marea dragoste a Cellei pare să fi fost însă Nae Ionescu, filosoful cu care a avut o relaţie începută în timpul ultimei căsnicii.

L-a cunoscut pe Nae Ionescu în timpul căsniciei cu Aristide Blank, dar relaţia amoroasă pare să fi început în timpul celei de-a trei căsnicii, cu Filip Lahovary. Când Nae Ionescu era închis la Miercurea Ciuc, Cella îi trimitea pachete şi scrisori. După ce acesta a fost eliberat în 1939, Cella a devenit o prezenţă constantă în vila filosofului din Băneasa.

”Cella D, deşi nu a locuit în vila din Băneasa putea fi găsită în fiecare zi acolo. Unii care l-au cunoscut cred că Cella Delavrancea a fost marea iubire a vieţii lui sau măcar ultima. Alţii, zic că a fost ceva, dar mai puţin pasional, unii chiar că a fost doar o amiciţie spirituală din partea lui, (slăbit de lagăr, singur, cu presentimentul morţii). Şi de interes politic, de carieră din partea ei. Mai curând a fost o poveste de amor, ca oricare, a unor tomnateci. O dragoste târzie”, nota Stelian Tănase despre relaţia Cella Delavrancea-Nae Ionescu.

Ea a fost cea care l-a îngrijit după infarctul din 1939. Şi tot ea a fost cea care i-a fost alături în ultima clipă din viaţă. Nae Ionescu (FOTO jos) a murit pe 15 martie 1940, iar Cella, după cum mărturisea într-o scrisoare trimisă unei prietene, a fost cea care i-a închis ochii. După moartea acestuia, s-a făcut nevăzută. Din cauza soţiei lui Ionescu, Cella nu a fost prezentă la înmormântarea la care au participat peste 2.000 de oameni. 

Cel mai curtat bărbat din Bucureștiul interbelic

Filosoful Nae Ionescu a fost unul dintre cei mai curtaţi şi mai şarmanţi bărbaţi din Bucureştiul interbelic. Palmaresul său de amante include nume celebre ale epocii, precum prinţesa Măruca Cantacuzino, soţia compozitorului George Enescu, şi pianista Cella Delavrancea. Nae Ionescu a fost căsătorit cu Elena Margareta Fotino, o soţie nefericită pe care filosoful a părăsit-o, dar care nu a încetat niciodată să îl iubească.

S-a spus despre Nae Ionescu că a fost un adevărat Don Juan de Bucureşti, în braţele lui căzând victime domnişoare singure sau doamne căsătorite, celebre sau mai puţin cunoscute.

A concertat pe marile scene ale lumii

De-alungul unui secol de viaţă şi de carieră, Cella Delavrancea a concertat pe marile scene ale lumii şi spectacolele ei au fost răsplătite cu ropote de aplauze. A fost nu numai un pianist de excepţie, ci şi un pedagog strălucit. A predat pian la la Conservatorul din Bucureşti, iar după venirea comuniştilor a fost mutată la un liceu.

A scris cronici muzicale şi cărţi. Unul dintre elevii Cellei Delavrancea a fost pianistul Dan Grigore, care a a catalogat-o într-un interviu drept ”cea mai tânără prietenă a vieţii mele”, deşi profesoara era ajunsă la vârsta a treia. ”Ea putea, la vârsta ei, sa se apropie de modul meu de a fi si de a percepe. Mult mai târziu, am avut revelaţia că D-na Cella a fost, poate, cea mai tânără prietenă a vieţii mele“, spunea Dan Grigore. 

Cella Delavrancea a fost primul artist român care a participat la sărbătorirea propriului centenar, în 1988, la spectacolul de la Ateneul Român, unde a concertat împreună cu elevul său, pianistul Dan Grigore. Cella Delavrancea a interpretat acelaşi vals de Chopin cu care la 14 ani îl vrăjise pe Ion Luca Caragiale, într-o altă epocă. S-a stins din viaţă pe 9 august 1991, la 104 ani.