„7 teme fundamentale pentru România 2014“, lansată la Bookfest, de George Cristian Maior

Astăzi, de la 16.00, va avea loc la Bookfest lansarea volumului „7 teme fundamentale pentru România 2014“, în prezenţa coordonatorilor Dan Dungaciu, Vasile Iuga, Marius Stoian şi a lui George Cristian Maior, la standul Editurii RAO. Adevărul.ro vă prezintă, în exclusicvitate, Cuvântul înainte a lui George Cristian Maior.

Editura RAO anunţă lansarea la Bookfest lucrării „7 teme fundamentale pentru România”, sub coordonarea lui Dan Dungaciu, Vasile Iuga şi Marius Stoian, cu un „Cuvânt înainte” semnat de George Cristian Maior. olumul, o premieră pe piaţa editorială românească, reprezintă un proiect colaborativ deschis, marcat de originalitate postmodernă, care adună semnăturile a 59 de autori şi lideri contemporani dinspre toate zonele societăţii româneşti. Iniţiativa demersului aparţine Clubului România.

Volumul este lansat astăzi de la ora 16.00, la Standul Editurii RAO.

Vă prezentăm contributorii care semnează capitole în cadrul volumului : Cristian Unteanu, Bogdan Olteanu, acad. Daniel Dăianu (coordonator secţiune), Vasile Puşcaş, Valentin Lazea, Dragoş Pâslaru, Aurelian Dochia, Cristian Socol, Antonia Colibăşanu, Sergiu Celac (coordonator secţiune), Dan Dungaciu (coordonator secţiune), Luca Niculescu,  Valentin Naumescu, George Grigoriţă, Darie Cristea, Petrişor Peiu, acad. Mircea Maliţa, George Cristian Maior, Bogdan Gavrilă (coordonator secţiune), Ionel Niţu, Florian Enea, Marcel Foca, Mihai Busuioc, Irina Socol, Florin Cosmoiu, Floriana Jucan, Doina Banciu, Marius Stoian (coordonator secţiune), Victor Vevera, Oana Popescu, Adriana Săftoiu, Ioana Lupea, Călin Cotoi, Mihaela Nicola, Sandra Pralong, Lucian Cernat, Vasile Iuga (coordonator secţiune), Radu Crăciun, Răzvan Orăşanu, Radu Dudău, acad. Nicolae Anastasiu, Alexandru Pătruţi, Ionuţ Dumitru, Claudiu Cercel, Ruxandra Chiriţă, Gabriel Biriş, Laurenţiu Ştefan (coordonator secţiune), Florin Abraham, Sever Voinescu, Simina Tănăsescu, Iulian Chifu, Sebastian Burduja, Mirel Palada, Bartolomeu I, Mircea Geoană, Radu Carp, Florian Bichir, Cristina Popescu.

Fragment din Cuvântul Înainte al lui  George Cristian Maior

Într‑o povestire science‑fiction din seria Eu, robotul, scrisă în plin Război Rece, Isaac Asimov ne pune în faţa unei lumi fascinante, în care orice conflict devine brusc improbabil. Contradicţiile cu care se confruntă omenirea dispar odată ce toate deciziile relevante pentru societate sunt lăsate în seama maşinilor. Creierele lor artificiale – libere de tarele naturii umane, incapabile de tiranie sau prejudecăţi, ferite de corupţia care însoţeşte exerciţiul puterii – sunt programate pentru a direcţiona resursele planetei exclusiv spre binele umanităţii. Orice griji sau lipsuri rămân concepte rezervate manualelor de istorie, iar problema accesului la resurse e depăşită, pentru că indiferent cine le‑ar controla – fie el individ, grup sau stat –, acestea nu pot fi utilizate decât conform indicaţiilor maşinilor. Nu pentru că ar fi constrânşi să o facă, ci pentru că toată lumea înţelege că aşa este cel mai înţelept.

Viziunea lui Asimov este explicabilă, având în vedere spectrul distrugerii totale care plana asupra unei planete aflate sub teroarea butonului roşu, aparent gata să contrazică teoria stingerii de la sine a contradicţiilor. 

Cum însă „inevitabilul“ nu s‑a produs nici atunci, iată‑ne rămaşi prizonieri ai ciclului perpetuu al conflictelor. Fără a fi prea departe de evoluţia tehnologic necesară exerciţiului de imaginaţie al lui Asimov, umanitatea rămâne la cârma propriului destin – în acelaşi  timp la cheremul propriilor slăbiciuni –, iar era digitală, departe de a aduce cu sine un viitor eminamente mai bun, reuşeşte să creeze mediul propice pentru noi forme de expresie a unor contradicţii a căror rezolvare nu a fost găsită niciodată, dar care păreau să se stingă lent dar sigur.

Există o tendinţă accentuată în rândul profesioniştilor securităţii naţionale de a se concentra, mai degrabă, pe pericolele pe care le implică perioada pe care o traversăm (de altfel, deloc de neglijat), rămânând orbi la
partea plină a paharului. Dar pentru promovarea intereselor naţionale ale oricărui stat, identificarea şi fructificarea oportunităţilor ocupă acelaşi rang de importanţă precum gestionarea riscurilor şi ameninţărilor.

Într‑adevăr, evoluţiile din ultimele decenii au fost exponenţiale, în special în domeniul tehnologiei, şi tocmai de aceea greu de perceput la adevărata magnitudine.
Am păşit, cum s‑ar spune, în a doua jumătate a tablei de şah din binecunoscuta parabolă a împăratului faţă în faţă cu inventatorul jocului, când numerele devin atât de mari încât îşi pierd orice semnificaţie pentru creierul uman. Permanent se generează şi se stochează cantităţi uriaşe de informaţie, astfel că orice valoare numerică oferită acum nu va mai fi de actualitate în doar câteva
luni. (Din nefericire, viteza de producere a cunoaşterii depăşeşte cu mult capacitatea societăţii de a acumula înţelepciune în baza acesteia.)
Fiecare dintre noi are, în orice moment, acces la cea mai mare parte a acestui rezervor uriaş, fără însă a dispune şi de un ghid cu ceea ce este semnificativ sau valid şi ce nu. (Copyright Editura RAO)