Video Stâna de Râu, colțul feeric al munților Retezat. De aici urcă potecile amețitoare spre crestele masivului

Stâna de Râu, poarta de intrare spre unele dintre cele mai spectaculoase trasee din Retezat, se află la peste 1.400 de metri altitudine, în inima munților, la capătul unui drum forestier de peste 20 de kilometri, care însoțește spectaculoasa vale a râului Bărbat.

Tăul Țapului, lac faimos pentru insulița sa, alături de priveliștile amețitoare ale Custurilor și ale Vârfului Păpușa, care depășește 2.500 de metri, și cascada Ciumfu, se înfățișează celor care se aventurează în Retezat pe unul dintre cele mai dificile și spectaculoase trasee montane: Stâna de Râu – Tăul Țapului – Vârful Păpușa.

Cei care nu se încumetă să urmeze acest traseu dificil pot totuși să se bucure de farmecul zonei Stâna de Râu, aflată la poalele masivului, la care se poate ajunge pe drumul forestier ce însoțește valea râului Bărbat.

Un drum montan de peste 20 de kilometri urcă din satul Hobița (comuna Pui) până la Stâna de Râu, locul din inima Munților Retezat de unde pornește unul dintre cele mai dificile, dar și populare trasee din Parcul Național Retezat.

Drumul spre Stâna de Râu – un vechi loc de refugiu pentru călătorii care se aventurează în acest ținut sălbatic și greu accesibil, aflat la poalele celor mai înalte creste din Retezat – este dificil de parcurs cu mașina.

Drumul spectaculos de pe Valea râului Bărbat

Traseul începe din satul Hobița, unde drumul forestier al Retezatului se intersectează cu Via Transilvanica, ruta de drumeție care coboară din Munții Șureanu, ocolește Parcul Național Retezat și continuă spre Sarmizegetusa romană și Porțile de Fier ale Transilvaniei.

De la marginea satului, drumul montan lasă în urmă cele mai izolate așezări ale localității, strecurându-se pe valea râului Bărbat – faimos pentru apa sa cristalină, folosită ca sursă de aprovizionare cu apă pentru municipiul Hunedoara. Defileul este mărginit de versanți abrupți, acoperiți de păduri dese, care îmbracă stâncile de secole. Din loc în loc, muntele poartă urmele alunecărilor de teren, ale prăbușirilor de stânci și ale exploatărilor forestiere – cicatrici vizibile de piatră și pământ dezgolit.

Călătorii găsesc aproape la fiecare pas motive de admirație. Râul înspumat acompaniază zgomotul pădurii, animată de trilurile păsărilor. Traseul de pe valea Bărbatului poate fi parcurs în cel puțin o oră cu mașini de teren, însă turiștii sunt sfătuiți să nu se grăbească. Drumul, denivelat, acoperit cu pietre ascuțite în unele zone, afectat de făgașe, de exploatări forestiere și alunecări de teren, poate reprezenta un risc pentru autoturisme.

La capătul drumului, călătorii își pot lăsa mașinile într-o mică poiană, de unde continuă urcușul pe jos, trecând o punte aflată la poalele dealului pe care a fost înființată Stâna de Râu. Din locul de parcare se trece pe lângă stâne și se ajunge în poiana unde este permisă camparea, lângă un refugiu Salvamont, fără echipă de permanență, dar deschis turiștilor.

Traseul dificil spre Tăul Țapului

De aici pornește unul dintre cele mai solicitante trasee din Retezat: Stâna de Râu – Tăul Țapului – Porțile Închise – Vârful Păpușa – Vârful Păpușa Mică – Șaua Custurii – Stâna de Râu.

Tăul Țapului din Retezat, aflat la peste 2.000 de metri altitudine, sub Porțile Închise ale masivului, între stânci, este cunoscut pentru insulița sa formată în urma unei avalanșe, în mijlocul lacului cu o suprafață de 2,3 hectare. Are o adâncime maximă de șase metri și este alimentat de patru izvoare, precum și de zăpada topită în urma avalanșelor. Apele sale se scurg printre formând, alături de cele ale lacului Ciumfu, cascada spectaculoasă care, sute de metri mai în vale se transformă în râul Bărbat, afluent al Streiului.

Lacul a fost populat cu păstrăvi în anul 1977, iar în jurul lui, pot fi observate adesea marmote.

„Urmând marcajul cu punct albastru, se ajunge în aproximativ două ore la Tăul Țapului, apoi, traversând porțiuni de grohotiș, se urcă în zona de creastă, la extremitatea sud-vestică a Porților Închise. Traseul continuă spre stânga, urmând marcajul bandă roșie, și urcă în cel mai înalt punct al traseului, Vârful Păpușa (2.508 metri), după care, urmând marcajul cruce galbenă, coboară în Spintecătura Păpușii, urcă spre Vârful Păpușa Mică, pe care îl ocolește prin dreapta, și ajunge în Șaua Custurii. După câteva sute de metri de urcare, în Fereastra Custurii, se coboară pe poteca marcată cu triunghi albastru, până în poiana din Stâna de Râu”, informează salvamontiștii hunedoreni, potrivit site-ului retezat.ro al Parcului Național Retezat.

Parcurgerea acestui traseu necesită atenție, mai ales în zonele tehnice: Porțile Închise, Spălătura Păpușii (unde sunt montate și cabluri de oțel) și Spintecătura Păpușii. Fiind un traseu de creastă, sursele de apă sunt puține, disponibile în zona Tăului Țapului și pe coborârea din Șaua Custurii, avertizează salvamontiștii.