Semnele care indică riscul de avalanșă în munți. Le ce trebuie să fie atenți turiștii care pășesc pe zăpadă

Turiștii care pornesc în drumeții montane de iarnă sau schiază în zone alpine neamenajate sunt sfătuiți de salvatorii montani să considere că, iarna, pe munte nu există zone complet sigure. Unele indicii arată că riscul producerii unor avalanșe este mai ridicat în anumite locuri.

Primele zile de iarnă au fost sărace în precipitații în Munții Carpați, iar zăpada s-a păstrat doar la altitudini de peste 1.800 de metri.

Totuși, riscul producerii unor avalanșe nu trebuie neglijat, arată specialiștii. Acesta este prezent în zonele alpine din munții Făgăraș, Bucegi, Șureanu, Parâng și Retezat, pe crestele acoperite de zăpadă.

„La peste 1.800 de metri, pe fondul temperaturilor diurne pozitive, zăpada se va topi în continuare. Apa rezultată din topire va pătrunde în stratul superior, umezindu-l. Pe timpul nopții, acest strat umezit de la suprafață va îngheța, formând cruste de îngheț. Spre sol se va menține stratul mai vechi și întărit. Ziua, pe anumite pante înclinate, în special în văile unde se întâlnesc depozite mai consistente, la suprasarcini se va menține riscul declanșării unor avalanșe de dimensiuni, în general, mici și izolat medii, care pot angrena stratul superior umezit – risc moderat”, arată cel mai recent buletin nivometeorologic publicat de Administrația Națională de Meteorologie, în 15 decembrie 2025.

Și în Munții Țarcu și Rodnei, la altitudini de peste 1.800 de metri, pot apărea avalanșe de dimensiuni mici, prin alunecarea zăpezii umede peste stratul mai vechi din apropierea solului, riscul fiind amplificat în cazul supraîncărcărilor, arată meteorologii. Astfel de fenomene se pot manifesta în special pe pantele umbrite, unde zăpada persistentă este instabilă. Pe măsura avansării iernii, riscurile și pericolele din zona montană vor deveni tot mai mari.

Locurile unde se produc frecvent avalanșele

Avalanșele pot apărea oriunde terenul acoperit de zăpadă este suficient de abrupt. Odată ce o pantă are o suprafață mai mare de 10 m × 10 m (aproximativ dimensiunea unui teren de tenis), aceasta poate acumula suficientă zăpadă pentru a genera o avalanșă periculoasă pentru o persoană, notează Avalanche Canada, o platformă de informare dedicată avalanșelor.

Potrivit specialiștilor, majoritatea avalanșelor se produc pe pante cu înclinații cuprinse între 30 și 45 de grade. Porțiunile convexe ale unei pante reprezintă puncte de declanșare, locuri unde avalanșele pornesc frecvent.

„Există risc și atunci când te afli direct sub aceste zone convexe”, arată Avalanche Canada.

Cornișele se formează atunci când zăpada transportată de vânt creează acumulări proeminente de-a lungul crestelor și deasupra pantelor. Și acestea sunt instabile și trebuie evitate, indiferent dacă oamenii se află pe creastă sau sub ea.

În zonele împădurite, culoarele de avalanșă pot fi identificate prin deschiderile din pădure. În zona alpină, acestea sunt recunoscute după înclinarea și forma pantei.

„Chiar dacă te afli pe teren cu pantă mică sau aproape plat, este important să fii mereu conștient de posibilitatea existenței unor pante cu risc de avalanșă deasupra ta”, arată Avalanche Canada.

Potrivit salvatorilor montani, turiștii care ajung iarna în zonele înzăpezite din munți nu trebuie să facă nimic extrem pentru a ajunge într-un teren cu risc de avalanșă. Aceștia sunt sfătuiți să fie conștienți nu doar de locul în care se află, ci și de ceea ce se află deasupra lor. În unele zone, efectele unor avalanșe pot fi însă mai grave.

„Depresiunile cu margini abrupte, cum sunt culoarele înguste, albiile pâraielor sau șanțurile, pot canaliza zăpada aflată în mișcare, determinând acumularea acesteia într-un strat mult mai gros pe o suprafață mică. De asemenea, copacii, stâncile și abrupturile pot crește riscul de rănire dacă ești surprins de o avalanșă”, arată platforma de informare.

Semnele care indică risc de avalanșă

Condițiile favorabile producerii avalanșelor sunt ninsorile abundente, vântul, încălzirea și instabilitatea stratului de zăpadă.

Potrivit specialiștilor, o ninsoare este considerată abundentă atunci când cad 30 de centimetri sau mai mult în 48 de ore sau când se depun doi centimetri de zăpadă (sau mai mult) pe oră, timp de mai multe ore.

Vântul poate favoriza avalanșele, deoarece transportă zăpada dintr-un loc în altul, ceea ce poate duce la formarea unor plăci de vânt periculoase pe versanții adăpostiți ai crestelor și ai formelor de relief înalte.

„Un indiciu că vântul a influențat stratul de zăpadă îl reprezintă dungile sau formele liniare vizibile la suprafață. Dacă a existat transport recent de zăpadă, este foarte probabil să se fi format plăci de vânt”, informează Avalanche Canada.

Soarele puternic, temperaturile ridicate și ploaia pot avea un efect de destabilizare asupra stratului de zăpadă. Prima încălzire (în jurul valorii de 0 grade Celsius sau peste) după o ninsoare este adesea momentul în care se produc avalanșe.

Există și câteva semne de avertizare vizuale și auditive care indică faptul că stratul de zăpadă este instabil și că riscul de avalanșă este crescut. Cei care le observă sunt sfătuiți să evite zonele respective și să nu treacă pe sub pante pe care s-ar putea produce avalanșe.

„Dacă observi crăpături care se propagă din zona în care calci, acesta este un semn clar de instabilitate a zăpezii. Dacă observi avalanșe sau urme ale unor avalanșe produse recent, acesta este un indiciu evident de instabilitate. Un whumpf este sunetul produs atunci când straturile interne ale zăpezii se prăbușesc. Sunetul este exact așa cum se pronunță cuvântul. Apariția acestui fenomen indică instabilitate și poate semnala declanșarea unei avalanșe”, arată specialiștii.

Lipsa semnelor vizibile nu înseamnă că avalanșele nu sunt posibile.

Pe timpul iernii, traseele alpine aflate la altitudini mari și care traversează versanți abrupți trebuie evitate, avertizează Salvamont România.

„Nu intrați niciodată într-o zonă închisă. Nu plecați singuri. Consultați buletinele meteorologice, prognozele privind avalanșele și informațiile locale. Folosiți echipament adecvat și verificați-i starea. Anunțați o persoană de contact asupra traseului ales. Urmați sfatul unei persoane experimentate, care cunoaște bine zona. Nu înaintați în grup compact, ci unul în spatele celuilalt, la distanță de siguranță. Anunțați dacă întârziați. Solicitați informații de la profesioniști: salvatori montani, ghizi, cabanieri, monitori de schi. Considerați că nu există zonă sigură!”, transmit reprezentanții Salvamont România.

Salvamontiștii adaugă că moartea pe munte nu este un act eroic, ci consecința unei neglijențe.