Video România alb-negru: călătorie fascinantă prin hoteluri, stațiuni și vacanțe uitate din anii ’50–’70

0
Publicat:

Un documentar recent lansat de Cineclic pe YouTube ne readuce în atenție România de altădată, cadrele alb-negru transformând timpul într-o călătorie care saltă înainte și înapoi, purtând spectatorul printr-o țară în plină transformare, de la munte la mare și de la orașe la stațiuni.

Este o odisee vizuală a hotelurilor, sanatoriilor și atracțiilor turistice din perioada 1950 – 1970 — o lume care pare pierdută, dar care încă respiră în peliculele arhivelor.

Băile Govora: optimism și sănătate socială

Povestea pornește din Băile Govora, una dintre „stațiunile balneare de iarnă” la modă în acele timpuri, pentru a prezenta cura medicală pe care o urmau „oamenii muncii din toate colțurile țării”. Imagini cu „autobuze spațioase” ce îi purtau spre sanatoriile moderne, dotate cu băi hidroelectrice, inhalații, băi de lumină și masaje terapeutice completează reportajul arătând și ce făceau turiștii după tratament: cum se relaxau la club, citeau ziarele oficiale sau jucau șah – un mix de recreere, cultură și muncă.

La Govora Băi, vacanța nu era doar odihnă, ci o reafirmare a forței colective: „Cu forțe sporite, oamenii muncii se vor întoarce la muncă, ducând mai departe lupta pentru plan”.

Imagini cu stațiunea vâlceană Băile Govora de altădată Foto StudioGovora

București: renașterea Capitalei

Din stațiuni, documentarul ne aruncă în București, la 13 ani după ce capitala fusese devastată de război. Hotelul Lido, operă a celebrului arhitect Ernest Doneaud – același care semnase și planurile Hotelului Palace, clădire istorică ce ne reținuse privirile la Govora – apare ca un simbol al renașterii urbane.

Palatul Parlamentului și noile clădiri conturează un oraș modern, în plină dezvoltare, în timp ce imaginile din trecut contrastează cu evoluția rapidă: răni de război vindecate, blocuri noi și monumente grandioase.

Haotic, dar fascinant, documentarul surprinde și alte repere ale Capitalei - „Bucureștiul «Epocii de Aur»”: Hotelul Nord, proaspăt dat în folosință; magazinul Bijuteria, martor al vieții comerciale în plină efervescență; ultimele retușuri la Hotelul Intercontinental și la Teatrul Național, unde muncitorii lucrau pe schele, uneori fără respectarea strictă a normelor de protecție a muncii.

Bucureștiul în comunism Foto Studiourile Buftea Facebook

Camera de film captează și atmosfera urbană a vieții cotidiene: cozile interminabile din Luna cadourilor la raioanele de electrocasnice, unde televizoarele se vindeau ca pâinea caldă și rafturile goale de alimente pentru masa de Revelion.

Bucureștiul epocii postbelice apare nu doar ca un oraș reconstruit, ci ca un oraș care respiră, muncește și se bucură de viață, între modernitate și nostalgia trecutului.

De la stațiuni balneare, la litoral: Geoagiu, Eforie, Mamaia și Constanța

Călătoria continuă la Geoagiu Băi, cu izvoarele sale termale, apoi la Eforie, unde cinci noi ansambluri hoteliere tocmai schimbau complet fața stațiunii, și la Galați, unde Hotelul Dunărea își prezenta camerele și restaurantul.

În Iași, Hotelul ONT devenea un exemplu de modernitate, cu sticle de Pepsi și Martini în frigider, iar Mamaia, cu cele 33 de hoteluri între 4 și 14 etaje, era epicentrul vacanței estivale.

Plajele pline, arta culinară, arhitectura modernă și simplitatea naturii – apă, nisip, soare – făceau din litoral o destinație de neuitat.

Mangalia litoral în imagini de arhivă Sursa arhiva.uniuneaarhitectilor.ro

Orașe și hoteluri interioare: Sibiu, Bacău, Onești, Baia Mare

Documentarul explorează și orașele de provincie: Sibiu, cu celebrul Hotel Împăratul Romanilor; Piatra Neamț, cu hoteluri moderne dotate cu televizoare și baruri; Onești, cu Hotel Trotuș, „un exemplu de reușită arhitecturală”; Bacău, cu Hotel Decebal; Baia Mare, cu Hotelul Gutinul și Casa de Cultură a Sindicatelor.

Fiecare locație prezintă atât confortul modern, cât și atmosfera socială a vremii.

Natură și recreere: Poiana Brașov, Mureș și Cetatea Râșnov

Iarna aduce Poiana Brașov, cu pârtii aglomerate, teleferice și patinoare, iar primăvara contrastează cu viața din Capitală.

Documentarul surprinde și zone mai puțin convenționale: insulele de nisip de pe Mureș, unde turiștii își construiau vile după imaginație; locuri de pescuit și plajă pentru bronzat. În Țara Bârsei, la Cetatea Râșnov, descoperim legende istorice precum popasul lui Mihai Viteazul.

Poiana Braşov înainte de 1990. FOTO orasulmemorabil.ro

Drumul continuă: Herculane, Buzău și Porțile de Fier

Documentarul încheie itinerariul cu Herculane, unde „două milenii de istorie se întâlnesc cu confortul modern”: saune, bazine termale și tratamente balneare. În Buzău, hoteluri și șantiere de modernizare urbană coexistă cu vechi cartiere, iar la Porțile de Fier, Orșova se prezintă cu hoteluri noi și sporturi nautice, în umbra enigmaticului Pod de la Ponoare.

România între două lumi

Cineclic reușește să transforme un amalgam aparent haotic de imagini și repere într-o experiență fascinantă. România anilor ’50–’70 apare ca un univers vibrant, unde orașele renășteau, litoralul Mării Negre se moderniza, stațiunile balneare atrăgeau oamenii muncii, iar munții și zonele rurale ofereau recreere și imaginație. Fiecare hotel, fiecare sanatoriu, fiecare plajă sau centru turistic este un fragment de poveste despre optimism, progres și vacanțe imposibil de uitat.

Documentarul ne deschide poarta către o Românie care învăța din nou să trăiască, să se bucure, să se vindece — o țară care se redescoperea în oglinda hotelurilor noi sau renovate, dar și a punctelor de atracție istorice. Prin aceste imagini se recompune o geografie emoțională: România prinsă între restricții și dorința de a trăi frumos. Nu este doar o poveste despre cum se promova turismul în acele vremuri; este o poveste despre oameni. Despre ritmul unei epoci care, deși înăbușită de constrângeri, își găsea mereu un mod de a zâmbi, de a se odihni și de a sărbători viața în mijlocul unei societăți în schimbare.