Foto Locuri antice emblematice de la Marea Neagră. Cetatea misterioasă ridicată la porunca unui oracol

O vacanță pe litoralul românesc oferă călătorilor ocazia de a descoperi istoria antică a regiunii explorând câteva locuri emblematice, situate pe țărmul Mării Negre și în vecinătatea acestuia.

Litoralul Mării Negre nu înseamnă numai plajă și oportunități de distracție, dar și ocazia de a explora locuri misterioase, emblematice pentru istoria antică a României.

Nu departe de orașul Constanța, ridicat pe ruinele vechiului Tomis, călătorii pot descoperi ruinele celor mai vechi orașe din Dobrogea, foste așezări grecești, getice și romane, dar și un monument triumfal deosebit care amintește de daci și romani. 

Cetatea amintită de Herodot

Aflat la aproximativ 60 de kilometri nord de Constanța, pe malul lacului Sinoe, satul Istria păstrează ruinele celei mai vechi așezări urbane de pe teritoriul actual al României: cetatea Histria, fondată, potrivit istoricilor, de coloniști din Milet în secolul al VII-lea î.Hr.

„Dunărea, după ce străbate întreaga Europă, se varsă în mare, și anume în Pontul Euxin, lângă Histria, cetate locuită de coloniști milesieni”, consemna istoricul elen Herodot, în secolul al V-lea î.Hr.

Numele Histria provine din greaca veche, de la Ister, denumirea antică a Dunării. Inițial colonie grecească la gurile Dunării, cetatea de pe malul lacului Sinoe a trecut ulterior sub stăpânire romană și a fost abandonată după invaziile popoarelor migratoare. La Histria au fost bătute primele monede de pe actualul teritoriu al României, în jurul anului 480 î.Hr., având pe avers un vultur pe delfin, iar pe revers două capete umane alăturate și inversate.

„Situată odinioară într-un golf marin, astăzi lacul Sinoe, nu departe de gurile Dunării, fluviu de care și-a legat existența, cetatea histrienilor a contribuit decisiv, timp de 14 veacuri, la definirea unui spațiu de interculturalitate în nord-vestul Pontului Euxin”, precizează Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

În peste un secol de cercetări arheologice sistematice au fost scoase la iveală ziduri de incintă antice, necropola tumulară din epoca greacă, zona sacră grecească, patru temple (inclusiv templul lui Zeus și al Afroditei), numeroase altare și baze votive, cartiere civile cu locuințe modeste sau somptuoase, precum și un cartier rezidențial bine conservat, situat pe acropola cetății.

Au fost descoperite, de asemenea, două băi termale, șase basilici paleocreștine și mai multe edificii de cult creștine, dintre care se remarcă basilica episcopală.

Potrivit arheologilor, necropolele, inscripțiile, sculpturile, fragmentele arhitecturale și de ceramică și monedele completează imaginea uneia dintre cele mai prospere cetăți greco-romane din Pont.

În prezent, pot fi vizitate zidul de apărare cu turnuri, ruinele templelor grecești, străzi pavate, cartiere de locuințe, terme, bazilici civile și creștine, precum și una dintre cele mai mari bazilici creștine din regiune, datând din secolul al VI-lea d.Hr.

Mausoleul Tropaeum Traiani

La aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Constanța, localitatea Adamclisi este cunoscută pentru monumentul triumfal Tropaeum Traiani, ridicat în secolul al II-lea d.Hr., în cinstea victoriei împăratului Traian asupra dacilor.

Tropaeum Traiani, construit între anii 106 și 109, comemorează victoria romanilor asupra coaliției formate din geto-daci, buri și sarmați, în anul 102 d.Hr. Monumentul a fost reconstituit în 1977, după unul dintre modelele ipotetice ale edificiului antic, aflat în ruine.

„Monumentul, în varianta în care a fost reconstituit de către arheologi, este alcătuit dintr-un soclu cilindric, care are la bază mai multe rânduri de trepte circulare, iar la partea superioară un acoperiș conic, cu solzi pe rânduri concentrice de piatră, din mijlocul căruia se ridică suprastructura hexagonală. La partea superioară se află trofeul bifacial, înalt de 10,75 metri, înfățișând o armură cu patru scuturi cilindrice. La baza trofeului se află două grupuri statuare care conțin fiecare reprezentarea trupurilor a trei captivi. Înălțimea monumentului împreună cu trofeul este aproximativ egală cu diametrul bazei, și anume circa 40 metri”, arată istoricul monumentului, prezentat de Primăria Adamclisi.

De jur împrejur, cele 54 de metope din calcar de Deleni înfățișează în basorelief scene de război.

„Metopele erau lespezi dreptunghiulare cu o înălțime de 1,48–1,49 metri. Din cele 54 de metope inițiale, se mai păstrează 48. Deasupra metopelor se află o friză cu 26 de creneluri, din care s-au păstrat numai 23, sculptate și ele în basorelief, care alcătuiesc coronamentul nucleului circular”, arată istoricul sitului.

Ansamblul din care făcea parte monumentul mai cuprindea un altar funerar, pe ai cărui pereți se aflau înscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldați romani căzuți probabil în lupta de la Adamclisi, dar și un mausoleu, cu trei ziduri concentrice, în care ar fi fost înmormântat comandantul care, cu prețul vieții sale, a decis victoria din anul 102.

Muzeul de la Adamclisi păstrează părți originale ale monumentului. La doi kilometri vest de monumentul triumfal a fost întemeiată de Traian cetatea romană Tropaeum Traiani, menționată în inscripții pentru prima dată ca municipiu în anul 170. Ea făcea parte din sistemul limesului ofensiv creat de Traian la Dunărea de Jos.

Orașul antic Tomis

Cunoscut ca orașul exilului poetului Ovidiu, Tomisul antic a fost unul dintre cele mai mari porturi ale Mării Negre. Ruinele orașului antic Tomis se află în zona peninsulară a municipiului Constanța, în apropierea portului turistic și a Pieței Ovidiu. 

„Aflat în inima orașului Constanța, Parcul Arheologic este locul care emană parfumul istoriei cetății Tomis, fiind o oază de liniște. Aici sunt expuse zeci de vestigii antice. Coloane, amfore, capiteluri, sarcofage, ziduri de incintă, alături de harta așezărilor antice din această regiune, fac legătura între orașul vechi și cel nou, o trecere de la antichitate la perioada contemporană”, informează Primăria Constanța.

Cetatea Tomis a fost fondată în secolul al VI-lea î.Hr., de negustorii și navigatorii greci din Milet. Cea mai mare dezvoltare a cetății a avut loc în secolele I–II d.Hr., când Tomis a devenit unul dintre cele mai importante centre urbane din bazinul Mării Negre.

La Tomis a fost exilat poetul roman Publius Ovidius Naso, din ordinul împăratului Octavian Augustus, iar aici a scris primele opere literare de pe teritoriul actual al României, „Epistolae ex Ponto” și „Tristia”. În anul 601 cetatea Tomis a fost distrusă de avari, iar ulterior a rămas sub administrație bizantină.

Capidava, fortăreața de pe malul Dunării

Ruinele cetății Capidava se află pe malul drept al Dunării, în apropierea satului Capidava din județul Constanța, la circa 50 de kilometri de Constanța. Fostă cetate romano-bizantină strategică pe malul Dunării, Capidava apăra granița imperiului și găzduia o garnizoană de soldați.

„Cetatea ocupa un loc important în sistemul defensiv roman făcând parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea, în cadrul măsurilor de organizare a limes-ului dunărean. Locul era deosebit de potrivit, caracterului construcției oferind o vastă arie de supraveghere: un masiv stâncos care se înalță între piciorul pantei ce coboară dinspre NE și Dunăre”, informează sursele arheologice.

Fortificația a fost distrusă de goți în secolul al III-lea, refăcută în secolul al IV-lea și a devenit inclusiv centru episcopal, conform izvoarelor din secolele IV–VI. La mijlocul secolului al V-lea, cetatea a fost părăsită, fiind refăcută de bizantini în secolul al X-lea. În 1036, în urma unui incendiu provocat de pecenegi, Capidava a fost definitiv abandonată.

„Cercetată fără întreruperi majore începând din 1924, monumentul se păstrează perimetral. Excepție face latura dinspre Dunăre, afectată înaintea săpăturilor arheologice de cariera în care se exploata masivul de calcar pe care a fost ridicată cetatea. Cu o istorie milenară, între bellum Dacicum al lui Traian la începutul sec. II și sec. XI, când invazia pecenegă pune capăt locuirii bizantine și apărării Dunării în vadul de la Capidava, monumentul are ziduri de incintă impunătoare, păstrate din vechime, și care (înaintea restaurării) atingeau până la 6 metri”, arată arheologii pe site-ul capidava.ro.

Cetatea Callatis, ridicată la porunca unui oracol

Fostă colonie grecească, ulterior oraș roman, Callatis se află pe teritoriul actual al municipiului Mangalia, la circa 50 de kilometri de Constanța. A fost întemeiată de coloniști dorieni din Heracleea Pontică, cel mai probabil la sfârșitul secolului al VI-lea sau începutul secolului al IV-lea î.Hr.

„Cetatea a fost ridicată la porunca unui oracol pe locul unei aşezări getice numită Cerbatis sau Acervetis. Despre întemeierea cetăţii Callatis avem informaţii de la o serie de scriitori antici, printre care îi amintim pe: Ptolemeu, Strabon, Memnon, Ovidiu, Pliniu cel Bătrân, Arian, Pseudo-Skymnos, Demetrios din Callatis şi Scylax din Cariadna. Inscripţiile epigrafice descoperite la Mangalia întăresc ipoteza conform căreia întemeierea cetăţii Callatis s-a făcut ca urmare a poruncii oracolului de la Delphi”, arată istoricul cetății, publicat de Primăria Mangalia.

În primele secole ale existenței sale, Callatis a trecut prin mai multe perioade de dominație: macedoneană, geto-dacică, romană și romano-bizantină.

Cetatea a cunoscut o înflorire în timpul stăpânirii romane, dar a fost afectată de invaziile repetate ale popoarelor migratoare. Distrusă definitiv în secolul al VII-lea, Callatis rămâne un reper istoric important al Dobrogei.