Foto Ineleț, satul de la capătul scărilor din munți, reper al Via Transilvanica. „Trebuie văzut cât timp viața încă pâlpâie aici”
0În comuna Cornereva, cu cele mai multe sate din România, 40, trăiesc sub 3.000 de oameni. Ineleț, cel mai cunoscut dintre ele, are doar câțiva locuitori, dar este un punct de atracție pe Via Transilvanica, fiind accesibil prin celebrele scări de lemn sprijinite de stânci, în Munții Cernei.
Una dintre cele mai dificile porțiuni ale traseului Via Transilvanica – ruta de drumeție de peste 1.400 de kilometri care străbate Carpații, traversează plaiurile sălbatice din Munții Cernei, ducând turiștii în mijlocul unor locuri rareori atinse de oameni.
Colț de Rai în Munții Cernei
Traseul trece prin cătunele Ineleț, Scărișoara și Cracu Mare, unele dintre puținele așezări omenești aflate în Parcul Național Domogled – Valea Cernei, din sud-vestul României.
„În vacanța de Paști, am fost prin cea mai frumoasă zonă de pe Via Transilvanica: Munții Cernei. Poteca și drumuțul dintre Valea Cernei și Poiana Lungă sunt, ele însele, o minune. Țațu, Scărișoara, Ineleț, Prisăcina, Dobraia, Bedina – sunt cătune de vis. Trebuie văzute și revăzute, cât timp viața încă mai pâlpâie în ele. Noi – deși clujeni, deci de departe – am savurat acel peisaj de vreo 7-8 ori. Când mai trăiau acolo mulți „mohicani”, inclusiv copii, când mai funcționa școala, când de Paști bisericuța era plină... Peisajul e același, dar sufletele noastre sunt mai triste”, a relatat Dinu Mititeanu, unul dintre călătorii de pe Via Transilvanica, într-o postare pe grupul oficial de Facebook al traseului.
În anii '80, în Ineleț locuiau 40 de oameni, iar satul avea și o școală.
La Ineleț, adaugă călătorul, de pe acel „balcon”, poți admira ore în șir minunile geografice de vizavi: pădurile care ocrotesc poienile magice Beletina, Crovurile, Ploștinioarele, Pietrele Albe, din care se coboară prin fascinantele Chei ale Țasnei.
„Apoi, urcușul din Valea Cernei pe celebrele Scări de Lemn de la Cârlige spre bisericuța Scărișoara-Ineleț este cireașa de pe tort. Pe acele scări, odată, am întâlnit un bătrân cu desagii în spinare. Venise cu un lung ocol prin Herculane, preotul bătrân din Bogâltin, pentru o slujbă de Paște pe care n-o vom uita niciodată”, mai scrie Dinu Mititeanu.
Câteva familii mai locuiesc în Ineleț, însă această așezare, situată deasupra Văii Cernei, aproape de Băile Herculane, a devenit tot mai căutată de călători. O altă turistă a trecut printr-o experiență de neuitat, în cătunele din Munții Cernei.
„Știți cum au apărut cărările prin poienile și pădurile misterioase? Stră-stră-străbunii noștri puneau sacii pe măgar și-l „mânau” la deal. „Pe unde trece măgarul, poate trece și omul.” Azi am trecut pe asemenea cărări – vechi, dar rar umblate. A fost fascinant. Am avut ocazia să văd râpe, stânci abrupte, poteci înguste cât să încapă un singur om, hăuri amețitoare și peisaje de vis! Ajunsă în vârful Inelețului, am asistat la un adevărat spectacol aerian oferit de acvilele țipătoare. Inimaginabil! Se ridicau ca niște zmei, țipau, planau, coborau, iar se înălțau... parcă dansau în văzduh. Am privit extaziată spre creste, unde aceste păsări fantastice pluteau într-un decor mirific. E o experiență care nu se compară cu nimic”, scrie Maria, pe grupul Via Transilvanica.
Cornereva are aproximativ 2.700 de locuitori, care trăiesc în 40 de sate, majoritatea situate în Munții Cernei: Arsuri, Bogâltin, Bojia, Borugi, Camena, Cireșel, Cornereva (reședința), Costiș, Cozia, Cracu Mare, Cracu Teiului, Dobraia, Dolina, Gruni, Hora Mare, Hora Mică, Ineleț, Izvor, Lunca Florii, Lunca Zaicii, Mesteacăn, Negiudin, Obița, Pogara, Pogara de Sus, Poiana Lungă, Prisăcina, Prislop, Ruștin, Scărișoara, Strugasca, Studena, Sub Crâng, Sub Plai, Topla, Țațu, Zănogi, Zbegu, Zmogotin și Zoina.
Reperele Parcului Național Domogled - Valea Cernei
Cătunele Ineleț și Dobraia, sunt cel mai greu accesibile.
„Ineleț este un sat izolat, cocoțat în vârf de munte, într-un peisaj mirific care îți dă senzația că ești aproape de cer. Accesul se face printr-o scară veche de peste 40 de ani, folosită mai ales în cazuri de urgență. Există și un traseu alternativ prin pădure, însă este de două ori mai lung. Oamenii de aici duc o viață simplă – se ocupă cu creșterea animalelor și agricultura. Le lipsesc drumurile, mașinile și tehnologia modernă. Din păcate, satul este tot mai puțin populat. Cei mai mulți rămași sunt bătrâni, iar tinerii pleacă spre orașe”, informează reprezentanții Parcului Național Domogled – Valea Cernei.
Parcul Național Domogled – Valea Cernei se întinde pe circa 60.000 de hectare, care se întinde pe teritoriile județelor Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj, acoperind bazinul Cernei și munții Godeanu, Cernei, Vâlcanului și Mehedinți.
Parcul are 9.732 de hectare de păduri incluse în patrimoniul mondial natural UNESCO – adică peste 10 la sută din pădurile valoroase incluse de UNESCO la nivel european.
Una dintre rutele care traversează Valea Cernei leagă prin munți Valea Jiului de Băile Herculane. Drumul național care ar trebui să unească aceste două zone este modernizat doar la capete – însă aproape jumătate din cei peste 100 de kilometri sunt greu accesibili și, în unele porțiuni, imposibil de parcurs cu autoturismele.