Sfaturi inedite de acum un secol pentru o masă reuşită: „Dai deoparte imbecilii şi snobii şi pui pe listă proprietari de stomacuri sănătoase şi femei drăguţe”

În 1926, Henriette Krupenski Sturdza, verişoara marii actriţe Lucia Sturdza Bulandra, a publicat volumul ”Carte de bucate veselă! Scrisă de o bunică”. Cartea prezintă, pe un ton plin de amuzament şi cu multe istorisiri, zeci de reţete culinare româneşti, plus sfaturi pentru o masă reuşită.

Şi prefaţa cărţii este una specială, Henriette Krupenski Sturdza dând sfaturi speciale şi haioase pentru a da o ”masă” minunată. 

Iată ce scria verişoara Luciei Sturdza Bulandra: „Înainte de toate faci triajul invitaţilor; dai deoparte: imbecilii, snobii, îngânfaţii, gurile rele şi pui pe listă câţiva camarazi veseli, oameni de treabă, sinceri, proprietari de stomacuri sănătoase şi binevoitoare şi femei drăguţe. Instalezi musafirii împrejurul unei mese rotunde sau ovale, nici într-un caz pătrată, căci e ”refractară” conversaţiei generale. Spune-le dinainte menu-ul, ca să mănânce numai ce-i place fiecăruia, să se rezerveze... Aperitive puţine, căci, contrar menirei lor, închid pofta mâncărei, şi dacă nu e foame, nu e nimic plăcut, oricât de bun ar fi. Rachiuri deloc (după mine una!) nici vin! Dar în acest caz mă tem că musafirii s-ar eclipsa!”

Pe un ton plin de amuzament, Henriette Krupenski Sturdza prezintă o reţetă de plachie de gâscă, aducând şi câteva avertismente.

„Ce minune, dar ce grea de digerat ar fi acum stomacurilor plăpânde din ziua de azi. Bucăţi degâscă prăjite, pe urmă fierte cu apă, legume şi sare şi piper. Când era carnea aproape gata, se scoteau legumele, se punea orez, de cel mai bun, ceapă prăjită cu unt şi se mai ferbea până se umfla bine orezul, atunci se dădea la rolă sau la cuptor de se rumnea pe deasupra şi să servea în tava ei ca să nu-i strice faţa cea frumoasă şi apetisantă. Azi după aşa o masă ar trebui, desigur, adus medicul!”, scrie autoarea ineditei cărţi de bucate.

Henriette Krupenski Sturdza inserează în cartea sa şi o reţetă-glumă, intitulată ”Reţetă imposibilă”: ”Frigi un mistreţ întreg, în care ai pus o căprioară, care ar conţine un epure, umplut cu o prepeliţă, în care a intrat o vrabie, care a înghiţit o măslină!!”

Autoarea cărţii provenea dintr-o familie celebră. Ernest Sturdza, tatăl său, a fost un renumit avocat la Bacău, iar Vasile Sturdza, bunicul său, a fost întâiul prim-ministru al Moldovei după ce Cuza a fost ales domnitor, deţinând şi funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie. 

Vă mai recomandăm şi:

Păstorel şi regulile la masă: A decupa o pasăre sau a curăţi un fruct se învaţă într-o singură şedinţă; o maimuţă de specie inferioară învaţă în câteva luni 

Reţeta de cozonaci publicată în perioada interbelică de Păstorel Teodoreanu. De ce şi-a pus în cap epigramistul gospodinele