Titi Aur critică modul de predare a siguranței rutiere: „Instructorii te învață doar să pleci de pe loc”

Cea mai mare problemă a șofatului în țara noastră, în opinia fostului pilot Titi Aur, este lipsa de instruire în tactici defensive în școlile de șoferi. Din acest motiv, în fiecare zi, pe șosele patriei, sunt tot atâtea victime câte au fost în exploziile din Crevedia.

„Siguranța rutieră, conducerea defensivă, partea asta de safety, nu sunt abordate nici în timpul școlii de șoferi, de nimeni, nici de politicieni și nici de profesioniști – instructori. Caz concret, vorbim de pompierul acela de la ISU Dâmbovița care a murit în poligonul auto, pe o motocicletă. Instructorul l-a lăsat fără cască și nu l-a învățat lucrul banal, cum să țină mâna pe ghidon. Asta înseamnă să nu conteze siguranța rutieră. Poate să se supere pe mine oricine, dar la noi în România, instructorii te învață doar să pleci de pe loc, să semnalizezi, iar dacă ai oprit roata la STOP ești bun de șofer”, a declarat, pentru „Adevărul”, Titi Aur, fost pilot, specializat în conducere defensivă.

„Crimele” de pe șoselele României

În exploziile din Crevedia, jud. Dâmbovița, au murit 5 oameni, au fost 10 răniți grav și vreo 40 de răniți ușor, iar ancheta în acest caz este departe de a se fi terminat, având implicații majore de la momentul producerii exploziilor.

„Crevedia seamnă cu o zi de pe drumurile naționale. La Crevedia, toată presa a fost atentă, toată lumea afectată, iar acolo nu sunt, probabil, pagube mai mari de două milioane de euro, cât se plătesc despăgubiri pagube materiale pentru accidente, în fiecare zi de la asigurări. Avem atât de multe tragedii în țară, peste tot. Am avut zile și cu 12 morți, dar media este 5 morți pe zi”, a declarat, pentru „Adevărul”, Titi Aur, care spune și că autoritățile nu fac absolut nimic pentru a opri crimele de pe șosele.

Fabrica de permise de la PItești. Corupţia care a făcut praf un Serviciu

Unul dintre cele mai mari scandaluri de corupţie din Argeş din ultimii 20 de ani este cel al permiselor auto, izbucnit în 2008, care-i are ca actori principali pe şefii Serviciului Permise Argeş, mai mulţi ofiţeri şi subofiţeri ai Poliţiei Rutiere, câţiva instructori auto, chiar şi un preot. În dosar au fost condamnate definitiv, 28 de persoane, în 2014, de Curtea Supremă. 

Printre ei, fostul şef al Serviciului şi adjunctul său, care au primit câte şase ani de închisoare, după ce, în primă instanţă, fuseseră condamnaţi la 14 ani de închisoare şi confiscarea sumelor găsite la percheziţii, pe care cei doi nu le-au putut justifica: 458.000 de euro şi 30.000 de lei, în cazul comisarului şef Codruţ Vlăsceanu, şi 10.000 de euro şi 900.000 de lei, în cazul adjunctului Vasile Voinea. 

„Fabrica de permise“ de la Piteşti s-a dovedit un sistem bine pus la punct, cu o rată de promovare a examenelor care ajungea până la 70%, în care cei care doreau să obţină permisul (inclusiv din afara judeţului, pentru că exista şi o mafie a mutaţiilor), fără să aibă bătăi de cap. Candidaţii luau legătura cu un prieten al poliţiştilor, iar ulterior, în schimbul unei sume cuprinse între 500 şi 1.000 de euro, erau ajutaţi să devină şoferi. Cel mai scump era permisul pe care urma să îl primească un analfabet, până la 3.000 de euro. 

Scandalul a dus la modificarea procedurii de intrare în posesia permisului. Astfel, Piteştiul a fost primul oraş în care s-a implementat supravegherea video şi s-a trecut la tipărirea permiselor la Bucureşti şi trimiterea lor prin poştă. 

A urmat perioada excesului de zel al examinatorilor, în care procentul de promovare abia ajungea la 23%, perioadă în care n-au lipsit totuşi scandalurile, inclusiv cele cu noi acuzaţii de luare de mită (în 2018) la SPCRPCIV Argeş.  

La începutul anului 2021, în Argeş, rata de promovare la examenul pentru obţinerea permisului de conducere era, în continuare, de nici 30%, cu mult sub media naţională. 

Șapte din zece români nu trec examenul pentru carnetul de conducere din prima încercare, o arată cele mai recente statistici. Candidaţii care încearcă să obţină permisul se prezintă tot mai slab pregătiţi la probe, iar numărul admişilor scade de la an la an. În Buzău, de exemplu, doar jumătate dintre cei înscriși au promovat anul trecut.