Românul care rămâne alături de ruşi: „Ne simţim confortabil aici. E o onoare pentru mine“
0De când a început invazia Ucrainei, Rusia a devenit un stat paria, iar străinii care lucrau aici au plecat pe capete. Sunt însă şi oameni care refuză să-şi părăsească locul de muncă, considerând că domeniul lor de activitate n-are legătură cu un război devastator.
Rusia a dispărut, practic, de pe harta sportului mondial, odată ce a început invazia Ucrainei.
În acest moment, echipele din această ţară fie că sunt excluse din competiţiile internaţionale, fie că, în puţinele cazuri în care pot participa în diferite întreceri, apar pe teren fără însemnele ţării.
Practic, în acest moment, în Rusia sportul merge înainte, dar fără a avea legătură cu restul lumii. Pentru că, de pildă, la fotbal, dar şi la handbal, toate grupările din această ţară au fost excluse din turneele internaţionale. Această situaţie nu-l deranjează însă pe românul Florentin Pera (41 de ani), care antrenează echipa de handbal feminin, ŢSKA Moscova. În dialog cu un site rusesc, Pera a insistat că îşi va continua munca în Rusia. Declaraţiile românului au fost preluate de news.ro.
Ce a spus Florentin Pera?
*De-a lungul carierei mele, n-am cedat niciodată în momentele dificile. Nu e stilul meu să renunţ la jumătatea unui loc de muncă şi să plec doar pentru că lucrurile nu merg, aşa cum te aştepţi. M-am confruntat cu diverse dificultăţi, fie că a fost vorba de epidemii sau de întârzieri la plata salariilor de câteva luni. Dar acesta nu e un motiv să renunţi.
*Aici, la ŢSKA, din prima zi, toţi au fost foarte amabili cu mine şi au încercat să facă totul pentru a mă putea concentra exclusiv pe munca mea, fără a fi distras de niciun factor extern. E foarte important pentru mine ca familia mea să fie lângă mine, să se simtă confortabil aici şi să le placă să fie în Rusia. Îmi respect obligaţiile din contract faţă de club şi sunt hotărât să-mi continui munca la ŢSKA.
*În plus, simt o mare responsabilitate faţă de jucătoare. Cred că n-am dreptul să le dezamăgesc şi să le las într-o situaţie atât de dificilă. Toate sunt mari profesionsite care confirmă acest lucru în fiecare zi prin munca lor la antrenamente şi e o mare onoare pentru mine să fiu antrenorul lor. Separat, aş dori să le mulţumesc fanilor noştri, care susţin echipa energic. Chiar sper că, în curând, le vom putea mulţumi cu trofeele câştigate.