Bănel Nicoliţă revine pe teren la 39 de ani. Cu ce echipă a semnat fostul internațional

CS Amara l-a transferat pe Bănel Nicoliță pentru a ataca promovarea în Liga 3. După experiența CS Făurei, echipă în care și-a pompat o mare parte a averii strânse pe când juca la Steaua/ FCSB, Saint Etienne sau Nantes, fostul internațional va juca acum pentru clubul ialomițean.

La aproape 2 ani de când a anunțat falimentul echipei CS Făurei pe care s-a încăpățânat să o finanțeze, chiar cu riscul de a-și pierde familia, Bănel Nicoliță a acceptat oferta celor de la CS Amara, formație din Liga 4, care are ca obiectiv pe termen scurt promovarea în eșalonul 3. Pentru realizarea scopului, el vrea să îl aducă și pe fratele său la echipă.

”Încerc să aduc încă 2 jucători, inclusiv pe fratele meu pe Stelică. Vrem să facem o trupă serioasă și o echipă care poată să se bată la promovare și să câștige și barajul, trebuie să te pregătește și pentru baraj nu numai să câștigi campionatul.

Barajul va fi cu Ilfov, nu mie frică. Fetești are 6 puncte diferență de locul 2, trebuie să mergem acolo puternic să batem tur-retur și să mai piardă un meci, iar noi să le câștigăm pe toate. Acolo (n.r. la Amara) voi merge doar sâmbătă, sunt antrenat, tată”, a spus Bănel Nicoliță pentru Fanatik.

Cu moralul la pământ, a fugit din țară

Cel poreclit Jardel a trecut prin momente grele, din dragoste de fotbal. În urmă cu doi ani, s-a scris că fotbalistul a fugit în pe continentul american, din cauza datoriilor acumulate la cămătari. După o întreagă telenovelă, fostul internațional a negat că ar fi fugit de frica interlopilor, dar a admis că s-a confruntat cu probleme grave: ”Am fost plecat afară, am fost la un prieten în vacanţă. Am stat câteva luni acolo. Am vrut să-mi revin şi eu fizic şi moral, pentru că eram cu moralul la pământ.

Divorţul prin care am trecut, fotbalul, banii pierduţi. Greşeala mea cea mai mare a fost că am venit la Făurei şi atunci au intervenit probleme vizavi de fosta soţie. N-a acceptat şi, la acel moment, chiar a avut dreptate. Banii familiei, timpul pe care îl petreceam la Făurei, nu mai ajungeam să fiu lângă ea şi lângă copii, să fiu alături de ea şi să le ofer şi ce le lipsea. Nu mi-am revenit nici acum, să fiu sincer. Asta e viaţa, trebuie uşor-uşor să văd lucrurile aşa cum sunt”.