„The Telegraph“: Angela Gheorghiu face „un circ trist şi prostesc“
0Declaraţiile şocante ale Angelei Gheorghiu, care susţinea ca a fost victima violenţei domestice, nu sunt altceva decât „un circ trist şi prostesc“, scrie cotidianul britanic „The Telegraph“. Publicaţia susţine că soprana nu doreşte altceva decât să fie în centrul atenţiei înainte de spectacolul „La Rondine“, de la Royal Opera House.
Într-un interviu publicat zilele trecute în cotidianul britanic „The Independent“, Angela Gheorghiu declara, fără să dea detalii concrete, că a fost abuzată fizic de fostul ei soţ, tenorul francez Roberto Alagna.
„Era violent în faţa familiei mele şi a lui. Am trecut prin toate astea. E cea mai neagră pagină a vieţii mele. Ani de zile mi-am spus că o să fie bine, asta zici mereu. Dar este ca o boală. Chiar dacă eşti cea mai supărată persoană, să te ridici să şi să-ţi pălmuieşti soţia de faţă cu tatăl şi fratele tău şi ei să nu zică nimic? Aşa a fost viaţa mea“, a declarat soprana. Reprezentanţii tenorului au refuzat să comenteze.
Criticul de operă Rupert Christiansen notează în „The Telegraph“ că toată povestea este puţin plauzibilă şi că nu ar fi decât un „artificiu“ de marketing înainte de spectacolul „La Rondine“, în care joacă soprana din România. „Ceea ce trebuie să ştie publicul este faptul că ambele părţi au în breaslă «reputaţia» că sunt «exhibiţionişti» cronici, că îi «aburesc» pe jurnalişti şi că îi interesează publicitatea de tip tabloid“, scrie acesta.
„Acest circ este prostesc şi trist, un spectacol neconvingător cu doi artişti talentaţi, dar care suferă de grandomanie şi cărora le place să se considere reîncarnarea lui Liz Taylor şi a lui Richard Burton. Ceea ce face ca lucrurile să fie şi mai triste este că atunci când îi întâlneşti – aşa cum am făcut-o eu – nu poţi să nu-i placi. Amândoi sunt calzi şi generoşi, dar au rădăcini în clasa muncitoare şi rămân foarte sensibili la faptul că pot fi păcăliţi sau insultaţi. Nu cred că în acest stadiu trebuie să acordăm prea mare atenţie izbucnirii Angelei Gheorghiu, pentru că nu e nimic altceva decât dorinţa de a fi în centrul atenţiei“, încheie Rupert Christiansen.