Eurovision și matematica scandalului: ce dezvăluie o analiza statistică despre votul „aranjat” din 2022
0Creat acum 70 de ani pentru a uni Europa prin muzică, Eurovision Song Contest a devenit între timp cel mai urmărit eveniment non‑sportiv din lume, cu aproximativ 166 de milioane de telespectatori anual. De-a lungul timpului competiția a fost însă marcată de controverse legate de votul pe blocuri, adică tendința unor țări de a se susține reciproc.
Concursul a fost umbrit de acuzații privind favorizarea reciprocă între țări cu afinități geografice sau culturale, potrivit The Conversation Practicile de acest gen au fost criticate încă din anii 2000. În 2008, comentatorul BBC Terry Wogan declara public că „nu mai este un concurs muzical”, acuzând țările est‑europene că votează între ele.
Suspiciunile sunt însă mult mai vechi. În 1968, victoria Spaniei în fața favoritului britanic Cliff Richard a fost ulterior pusă pe seama unei presupuse intervenții a regimului Franco, acuzație reluată într-o investigație TV irlandeză.
Scandalul din 2022. Șase jurii eliminate
În finala Eurovision 2022 de la Torino, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU) a anunțat anularea voturilor a șase jurii din a doua semifinală: Azerbaidjan, Georgia, Muntenegru, Polonia, România și San Marino din cauza modelor de vot neconforme
EBU a înlocuit voturile acestora cu un scor agregat, calculat pe baza țărilor cu „profil de vot similar”. Decizia a fost confirmată de Independent Voting Monitor, însă televiziunile vizate au respins acuzațiile, iar online au apărut imediat speculații despre o posibilă mușamalizare.
Ce arată analiza statistică
O echipă de cercetători de la University of Stirling a reanalizat situația folosind metode statistice avansate. Rezultatele sunt greu de ignorat:
Cele șase jurii și‑au acordat 251 de puncte între ele, cu doar 7 puncte sub maximul absolut posibil (258). Dacă voturile ar fi fost distribuite aleatoriu, șansele ca acest rezultat să apară ar fi fost mai mici de 1 la 10.000.
Cercetătorii au folosit o metodă statistică specială( Bradley–Terry ) pentru a verifica dacă cele șase țări au votat corect sau dacă s‑au înțeles între ele. În urma calculelor, au descoperit un indicator numit „forța coluziunii”, care în acest caz a avut valoarea 0,262.
Pe scurt, acest număr arată cât de mult și-au favorizat aceste țări prietenii din grup, în comparație cu ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi votat independent.
Probabilitatea ca un astfel de rezultat să apară întâmplător, fără nicio înțelegere între jurii, este de 1 la 58.000. Cu alte cuvinte, șansele ca voturile să fi fost naturale sunt aproape inexistente.
Concluzia: voturile celor șase țări nu pot fi explicate prin noroc sau coincidență
La Eurovision, fiecare juriu acordă puncte de la 12 la 1 pentru piesele preferate. Cercetătorii au analizat modul în care au votat cele șase țări și l-au comparat cu modul în care ar fi trebuit să voteze dacă nu exista nicio influență între ele.
Pentru a face asta, au folosit un program de analiză statistică și au introdus toate voturile din semifinală: 18 piese și 21 de jurii. Rezultatul a fost o analiză foarte complexă, cu sute de calcule, care a arătat clar că voturile celor șase țări nu pot fi explicate prin noroc sau coincidență.
Efectele scandalului
După 2022, EBU a eliminat votul juriilor din semifinale timp de trei ediții (2023–2025). Paradoxal, asta a făcut ca juriile să cântărească și mai mult în finală, unde votul lor este mai concentrat decât cel al publicului.
În 2026, sistemul a fost modificat din nou: juriile au fost reintroduse în semifinale: numărul membrilor a crescut de la 5 la 7, iar componența este mai diversă, pentru a reduce riscul de vot coordonat
Favorita ediției din acest an, Finlanda, speră că noile reguli vor limita practicile controversate care au afectat reputația concursului și au transformat Eurovision într-un caz de studiu pentru statisticieni.
Amintim că, Alexandra Căpitănescu, reprezentanta României la Eurovision 2026, s-a calificat în finala concursului.