Ziua Națională găsește Guvernul confruntat cu un val de proteste

Din ce în ce mai multe categorii profesionale au declanșat proteste și amenință Guvernul cu greva, din cauza lefurilor mici, exact în prag de sărbători și la începutul negocierilor pentru o nouă lege a salarizării bugetare.

Toată săptămâna au fost proteste spontane la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, instituție care a adresat și o scrisoare publică Guvernului, precum și liderilor din Parlament, pentru a solicita sprijin deoarece din cauza salarizării deficitare pleacă angajații. Potrivit protestatarilor, „drenarea personalului CNSAS” a avut loc înspre instituții ca ÎCCJ, Parchetul de pe lângă ÎCCJ, CSM, Curtea de Conturi a României, MAE sau Ministerul Finanțelor, care pot asigura salarii mai mari. Protestatarii solicită mărirea salariilor de bază cu 25% și calcularea sporului pentru condiții vătămătoare de 15%, așa cum a fost prevăzut în ordinele de numire.

O altă categorie care a ieșit în stradă timp de mai multe zile a fost cea a sindicaliștilor din direcțiile județene de statistică și de la Institutul Național de Statistică. Înainte de vacanța bugetară, miercuri, în stradă au ieșit angajați de la 35 de structuri județene.

„Guvernul României trebuie să înceteze amăgirea salariaţilor prin promisiunea unei noi legi de salarizare, justificând că aceasta va elimina discriminările salariale între diferite categorii de salariaţi, când de fapt marea majoritate a discriminărilor din prezent sunt generate de aplicarea diferenţiată şi discreţionară a prevederilor actualei legi, prin OUG-uri succesive care au stabilit derogări pentru unele categorii de salariaţi de la prevederile actualei legi”, arată Federația Națională a Sindicatelor din Administrație.

De altfel, tot această structură sindicală este cea care a avertizat Guvernul de posibile surprize în cazul testelor electorale din următoarele luni. Mai precis, dacă Executivul „va continua politica salarială discriminatorie, tensiunile cumulate vor genera în anul 2024, an cu patru tururi de alegeri, blocaj în funcţionarea instituţiilor responsabile cu organizarea alegerilor”.

Miercuri seară, sindicaliștii SANITAS au anunțat că au declanșat un proces colectiv contra Guvernului, fiind 75.000 de persoane susținătoare ale demersului. Problema e legată tot de vechea lege a salarizării, care în continuare e aplicată discreționar. Persoanele care invocă măriri sunt: personalul medical, personalul nemedical, infirmierele, îngrijitorii, brancardierii sau funcționarii publici din DSP.

Guvernul susține că a stins un conflict

O altă problemă era reprezentată de protestele spontane din ultima săptămână a bugetarilor din structurile care țin de Ministerul Muncii. Mai exact, angajații din casele teritoriale de pensii, ai agențiilor teritoriale de plăți și inspecție socială (AJPIS-uri), inspectoratele teritoriale de muncă (ITM-uri) și agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (AJOFM-uri).

Miercuri seară, biroul de presă al Guvernului anunța, după o întâlnire cu sindicaliștii din Blocul Național Sindical, „că premierul Marcel Ciolacu și sindicatele au agreat soluția pentru ajustarea salariilor din casele de pensii publice. Reprezentanții Guvernului și partenerii sociali au agreat o soluție de principiu pentru alinierea salariilor angajaților din casele județene de pensii la nivelul celor din cadrul casei naționale de pensii publice, ceea ce înseamnă o majorare a veniturilor angajaților din teritoriu”, arăta Guvernul. Așadar, în acest comunicat sunt menționați doar cei legați de casele de pensii județene.

Inevitabilul desant al primarilor

Surse politice din Asociația Comunelor din România și din Asociația Orașelor au precizat pentru „Adevărul” că este în plan o nouă venire a reprezentanților primarilor în următoarele săptămâni, la Guvern, pentru că trebuie să poarte o nouă discuție pe o ultimă alocare de bani, dat fiind că ultima nu acoperă toate doleanțele. Potrivit comunicatului de presă al Guvernului de miercuri, care nu a publicat și HG-ul cu sumele defalcate, 1,58 miliarde de lei ar urma să plece spre 3.044 de unități administrativ-teritoriale, pentru a putea plăti facturile din proiectele de investiții, dar și pentru „cheltuieli curente și de capital”.

O altă temă spinoasă pentru aleșii locali este ce se întâmplă cu pensiile speciale pentru aceștia. Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a dat de înțeles într-o conferință de presă de la finalul lui octombrie, că în „ordonanța trenuleț” cel mai probabil va fi prinsă încă o prorogare a intrării în plată a pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți de CJ și vicepreședinți de CJ. Tema e delicată pentru liderii Coaliției, pentru că vor avea nevoie de aportul aleșilor locali în cele patru rânduri de alegeri din 2024.