Victor Negrescu pune pe masă prioritățile României în ziua în care la Bruxelles încep discuţiile pe bugetul UE pentru 2028-2034

Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a făcut o analiză a priorităţilor României, în contextul discuțiilor de la Bruxelles privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.

Europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a prezentat vineri, 24 aprilie, principalele priorități pe care România ar trebui să le susțină în negocierile privind viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, respectiv perioada 2028-2034, subliniind că miza nu este una tehnică, ci una direct legată de dezvoltarea economică și nivelul de trai.

 „Astăzi, la Consiliul European, se discută despre viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene 2028–2034. Pentru România, această dezbatere nu este una tehnică. Este despre dezvoltare, investiții și șanse reale pentru oameni”, scrie europarlamentarul PSD, avertizând că investițiile din România depind în mod esențial de fondurile europene, iar o eventuală diminuare sau reconfigurare a acestora ar putea genera riscuri economice serioase.

„România trebuie să susțină clar câteva priorități esențiale:

* Menținerea unor politici de coeziune și agricultură puternice, bine finanțate și separate, nu diluate în mecanisme centralizate care reduc transparența și predictibilitatea, inclusiv creșterea subvențiilor pentru fermieri.

* Alocări mai mari pentru educație, competențe și tineri. Europa nu poate fi competitivă fără investiții serioase în oameni. Creșterea bugetului Erasmus+ și o alocare de minimum 20% pentru aceste componente în programele compatibile.

* O finanțare europeană solidă pentru sănătate. O Europă puternică are nevoie de cetățeni sănătoși, iar acest domeniu trebuie să fie vizibil și protejat în buget. Chiar ieri, în calitatea mea de raportor al opiniei Comisiei SANT cu privire la viitoarele planuri naționale, am solicitat 35 de miliarde de euro.

* Simplificare, nu mai multă birocrație. Fondurile europene trebuie să ajungă mai rapid la beneficiari. Menținerea regulii N+3 pentru anvelopa națională.

* Menținerea alocării de 60 de miliarde de euro pentru țara noastră. Pentru acest lucru este nevoie de noi resurse proprii pentru bugetul UE, care să nu pună presiune pe cetățeni, ci să valorifice corect activitățile economice la nivel european.

* Programele europene precum Fondul European de competitivitate trebuie să includă o distribuție geografică echitabilă și inițiative de interes pentru România, pe care țara noastră să le poată coordona.

* Proiecte și inițiative de anvergură europeană lansate de România: Centrul European de Competențe Cibernetice, Hubul European de Securitate la Marea Neagră, proiecte de infrastructură (transport și energie) pentru interconectarea cu statele din regiune, Black Sea AI Gigafactory și Institutul de Cercetare în AI, o nouă fază de finanțare pentru Laserul de la Măgurele și proiectul Danubius-RI, cofinanțarea unor investiții industriale de mare anvergură etc.

În același timp, trebuie să fim atenți la riscuri: tendința de centralizare excesivă, reducerea rolului societății civile și a autorităților locale, condiționarea fondurilor europene de reforme și posibilitatea ca prioritățile naționale să fie diluate.

România are nevoie de un buget european ambițios, echilibrat și orientat spre rezultate. Nu putem accepta un compromis care slăbește dezvoltarea noastră pe termen lung.

Este momentul să ne susținem interesele cu fermitate, dar și cu responsabilitate europeană”, a punctat Victor Negrescu, pe Facebook, în contextul discuțiilor de la Bruxelles privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.