Va reuși UE să finanțeze Ucraina cu banii Moscovei? Ce spun eurodeputații români

Uniunea Europeană se confruntă cu un blocaj în ceea ce privește utilizarea activelor rusești pentru finanțarea unui împrumut destinat reconstrucției Ucrainei, în timp ce mai mulți europarlamentari atrag atenția asupra riscurilor asociate. Între timp, Parlamentul European a decis să accelereze adoptarea unei rezoluții pentru acordarea împrumutului.

Deputații europeni vor vota propunerea de împrumut pentru reconstrucției Ucrainei în sesiunea plenară din ianuarie 2026, în contextul aplicării procedurii de urgență. Însă, după ce statele membre ale UE au reușit să ajungă la un acord privind blocarea activelor rusești, în ultimele zile a apărut o nouă provocare: Uniunea Europeană se confruntă cu o opoziție privind folosirea banilor din partea a șase state: Italia, Republica Cehă, Bulgaria, Malta, Ungaria și în special Belgia, care este și principal custode al fondurilor.

Discuții în Consiliul European

O decizie ar trebui să fie luată în cadrul Consiliului European de pe 18-19 decembrie. 

În ciuda deciziei Parlamentului European de urgentare a unei rezoluții, între eurodeputați opiniile sunt împărțite, iar argumentele indică și motive întemeiate.

„Lucrul important este că activele Rusiei sunt înghețate pe o perioadă nedeterminată și putem negocia, la nivel european, cea mai bună decizie pentru utilizarea lor ca să sprijinim Ucraina. Lucrăm acum la un plan pentru a oferi Belgiei, precum și celorlalte țări care au rețineri, suficiente garanții pentru a accepta utilizarea activelor înghețate pentru a sprijini reconstrucția Ucrainei”, a explicat Siegfried Mureșan pentru Adevărul.

Potrivit eurodeputatului liberal, „reconstrucția Ucrainei trebuie să se întâmple. Reconstrucția Ucrainei înseamnă beneficii pentru ucraineni, dar este și în interesul economic și de securitate al oamenilor din Uniunea Europeană să fim învecinați cu un stat stabil, reconstruit, post-război. Iar decizia corectă, atât din punct de vedere moral, cât și economic, este ca Rusia să plătească pentru ce a distrus. Nu cetățenii ucraineni, nu cetățenii europeni. Nu putem accepta ca Rusia să distrugă, iar oamenii onești să plătească”.

De ce se opun mai multe state

„Această este o temă complicată. Unii se opun nu pentru faptul că ar fi o temă, să spunem, legată de opoziție față de Ucraina sau față de sprijinul Europei pentru Ucraina, dar sunt foarte mulți care spun că, conform dreptului internațional, Europa va pierde în orice proces mai târziu și am putea să plătim niște daune foarte importante în legătură cu acest lucru. Deci este o chestiune mai mult tehnică decât ceea ce numim noi acest ”fatig”, această oboseală a Europei în ceea ce privește sprijinul Ucrainei. Cred că așa trebuie interpretată această temă”, explică eurodeputatul PSD Vasile Dâncu pentru „Adevărul”.

Opoziția mai multor state este cauzată, în parte, de faptul că o parte dintre activele vizate nu aparțin direct statului rus.

„E mai complicat, în primul rând, pentru că te poți aștepta ca după ce se va încheia războiul, Rusia să ceară despăgubiri pentru toate activele care au fost sechestrate inițial și după aceea vândute, pentru că asta s-ar întâmpla. Și de aceea mai multe state se tem de repercusiuni pe care le vor suferi în urma procesului deschis de Rusia. Înțeleg că cea mai mare, după Belgia, cea mai mare opoziție o face Italia. Belgia deține cele mai multe active rusești pe care le-a pus așa sub sechestru, le-a indisponibilizat”, explică Claudiu Târziu pentru „Adevărul”.

Concret, fostul eurodeputat AUR, fondator al partidului Acțiunea Conservatoare, punctează că „a aplica niște sancțiuni și a pune sub o anumită garanție aceste active, care, atenție, nu sunt ale statului rus. Unele sunt și ale statului, dar cele mai multe nu. Sunt private. E o problemă de drept internațional, unde opiniile sunt împărțite”.

„Eu nu cred că este o idee foarte bună asta și de aceea mai multe state au solicitat ca eventual Uniunea Europeană să ajute prin împrumuturi sau prin fondul propriu pe mai departe Ucraina, dar nu lichidând, vânzând, propriu-zis, activele rusești”, mai spune acesta.

Banca centrală a Rusiei a dat deja în judecată Euroclear la Moscova, cerând despăgubiri de 230 de miliarde de dolari. Acțiunea marchează primul pas spre ceea ce Kremlinul a avertizat că va deveni un coșmar juridic pentru Uniunea Europeană, dacă va insista să folosească activele rusești în sprijinul Ucrainei.

Premierul ungar Viktor Orban a dezvăluit că l-a întrebat pe Vladimir Putin care va fi reacția Rusiei, relatează Ukrainska Pravda. Potrivit acestuia, președintele rus l-a înștiințat că reacția Rusiei „va fi puternică” și că aceasta va ține cont de poziția fiecărei țări cu privire la această chestiune.