Temele economice dezbină Coaliția. Atacuri în cascadă între PSD și PNL

Deși s-a ajuns la un consens privind preţurile la energie, temele economice au iscat o serie de atacuri și declarații în contradictoriu între PNL şi PSD, principalii actori ai coaliţiei de guvernare.

În timp ce PSD critică măsurile anterioare din energie şi pe deţinătorul portofoliului, Virgil Popescu, PNL acuză o campanie negativă la adresa formaţiunii.

„Bravo guvernării de dreapta, ați reușit o liberalizare excepțională a energiei! Toți cei care trebuiau să câștige au câștigat cât pentru zece vieți. Ați înfrânt România”, au transmis social-democrații pe Facebook, arătând cifrele privind creșterea prețurilor la energie din ultimele luni și afirmând că asta a produs liberalizarea pieței „executată” de ministrul Virgil Popescu.

„Cine uită trecutul e condamnat să îl repete. Acesta e un citat care se potrivește foarte bine în contextul campaniei desfășurate, astăzi, de partenerii de guvernare împotriva PNL pe subiectul energiei. O zi, de altfel, marcată de un succes important al României în acest domeniu”, a fost replica PNL.

Liberalii acuză că adoptarea OUG 114 (abrogată în 2020), care a defavorizat producţia internă de energie, în timpul guvernării PSD, a făcut ca România să fie dependentă de gazul rusesc.

„Astăzi vedem cât de periculoasă era de fapt o astfel de dependență. (...) De aceea, avem convingerea că tipul acesta de dezinformări nu au capacitatea să acopere o realizare deosebit de importantă pentru țara noastră din domeniul energiei. România va primi un împrumut de 3 miliarde de dolari din partea SUA pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă”, spune PNL.

PSD nu s-a lăsat şi a răspuns prin purtătorul de cuvânt al partidului, Radu Oprea.

„Cine uită efectele liberalizării haotice nu poate să găsească soluții pentru a proteja populația și economia românească. De aceea, nu merită respectul și nici aprecierea noastră”, a răspuns social-democratul.

Referitor la finanţarea primită din SUA, Oprea susţine că termenul de finalizare a reactoarelor 3 şi 4 este 2030, iar în 2027 reactorul 1 ar urma să intre în revizie tehnică. „Întrebarea simplă este ce punem în loc până în 2030? Când vom avea în funcțiune grupurile 3 și 4 de la Cernavodă, ele cui vor vinde energie? Care industrie va supraviețui în România?”, întreabă social-democratul.

Compromisuri pe teme economice

În ciuda neînţelegerilor, potrivit unor surse politice, coaliția de guvernare a ajuns la un acord în privința prețurilor la energia electrică. Astfel, s-a decis ca, începând cu 1 ianuarie 2023, pragurile pentru casnici să fie de 0,68 lei/kWh pentru un consum lunar sub 100 kWh și 0,80 lei/kWh pentru un consum lunar între 100 kWh și 255 kWh și 1,3 lei /kWh pentru un consum lunar de peste 255 kWh.

Prețul pentru IMM-uri, instituții publice, producători de medicamente, lăcașuri de cult a fost stabilit de coaliție la 1 leu/kWh, în timp ce pentru marea industrie s-a mers pe 1,3 lei/kWh. 

Neînțelegeri în privința creșterii pensiilor

Un alt punct al neînţelegerilor dintre cele două formaţiuni se referă la procentul pentru creşterea pensiilor. În timp ce PSD vrea o mărire de 10%, PNL avansează majorări de 15%, context în care partidul condus de Marcel Ciolacu cere cumpătare în lansarea de procente, mai ales că instituţia care trebuie să găsească soluţiile este Ministerul Finanţelor, condus de un social-democrat.

„Hai să lăsăm lucrurile într-o logică, nu te apuci să ieşi la televizor: dom-le, a zis Ciolacu 10% se măresc pensiile, dom-le, se măresc 15, dom-le, se măresc 16! Am intrat într-o zonă grotescă. E o zonă în care se uită părinţii noştri la noi, cine îi mai are: ce fac ăştia cu noi, mă, ce-i talcicoul ăsta? Hai să terminăm cu energia, hai să închidem anul acesta ce avem de finalizat şi construim un buget pe programe, e pentru prima oară în 32 de ani când facem acest lucru”, a afirmat, la B1 TV, miercuri seară, liderul PSD, atrăgând atenţia că nu doreşte ca pensile mari să crească mai mult decât cele mici.

UDMR susține abordarea PNL

Pe de altă parte, reprezentanții UDMR tind să susțină o majorare cu aproximativ 15%. În timp ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, a spus că găsirea unor soluții pentru o astfel de mărire este o datorie morală, Cseke Attila a menţionat că, dacă pot fi majorări de 15% sau 16%, Uniunea va susţine această variantă.

Amenințări cu alegeri anticipate

Dacă inițial a fost reținut cu privire la preluarea funcției de premier la rotativa din mai 2023, în ultimele zile, Ciolacu pare tot mai dispus să accepte o eventuală numire. 

„Eu n-aș accepta în acest moment să candidez (n.r. - la Președinție). Prima provocare pe care o am e cea de premier, apoi vedem (...) 99,9% nu cred că voi candida la funcția de președinte”, a declarat Marcel Ciolacu, într-un interviu pentru postul B1TV.  

În ceea ce privește nerespectarea protocolului de rotație a conducerii Executivului, agreat la formarea actualei Coaliții de guvernare, PSD a amenințat în mai multe rânduri cu anticipatele, excluzând astfel posibilitatea anulării prevederilor și păstrării formei actuale a Guvernului. „Dacă nu se respectă protocolul, altă variantă în afară de anticipate nu există”, a subliniat Marcel Ciolacu.