Sondaj CURS: PSD se apropie de AUR la intențiile de vot pentru parlamentare. Ce cred românii despre unirea cu Republica Moldova
0AUR continuă să conducă în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare, la care ar obține 35% dintre voturi, urma de Partidul Social Democrat, cu 23%, și Partidul Național Liberal, creditat cu 18%, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS).
În comparație cu luna decembrie, AUR își conservă poziția și procentul de 35%. PSD înregistrează o creștere ușoară, de la 22% la 23%, în timp ce liberalii scad cu un procent, de la 19% la 18%. USR urcă de la 9% la 10%, iar formațiunile UDMR și SOS România își mențin nivelul de 5%. Partidul Oamenilor Tineri înregistrează o scădere de la 3% la 2%.
Încrederea în personalități politice
Încrederea în personalitățile politice analizate rămâne scăzută, fără ca vreun lider să întrunească o susținere majoritară. Călin Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenți, față de 60% opinii negative, iar George Simion și președintele Nicușor Dan obțin niveluri similare de încredere, de 32%, respectiv 31%, în condițiile unor rate ridicate de neîncredere, de peste 60%.
Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un nivel accentuat de respingere, de peste 70%, în timp ce Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%. În cazul unor figuri precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, se remarcă un nivel semnificativ de necunoaștere publică, ceea ce indică o vizibilitate limitată la nivel național. Per ansamblu, datele reflectă o criză de încredere în leadershipul politic.
Imaginea instituțiilor
Evaluarea instituțiilor evidențiază o polarizare clară între instituțiile percepute ca stabile și cele politice. Armata, Biserica și Pompierii se bucură de cea mai bună imagine, cu procente de încredere cuprinse între 61% și 80%, în timp ce Poliția și Uniunea Europeană depășesc ușor pragul de 50% opinii pozitive.
La polul opus, instituțiile politice și cele ale justiției sunt evaluate predominant negativ: Parlamentul și Justiția sunt respinse de 75% dintre respondenți, Guvernul și Curtea Constituțională de 73%, iar Președinția de 67%. Aceste rezultate indică o ruptură între cetățeni și instituțiile asociate cu decizia politică și actul de guvernare.
Intenția de vot la alegerile parlamentare
În ipoteza organizării unor alegeri parlamentare duminica viitoare, AUR ar obține 35% din voturi, menținându-se detașat pe primul loc. PSD este cotat cu 23%, iar PNL cu 18%. USR ar obține 10%, în timp ce UDMR și SOS România sunt creditate fiecare cu 5%. Partidul Oamenilor Tineri și alte formațiuni ar întruni câte 2%. Potrivit autorilor cercetării, distribuția intențiilor de vot reflectă o fragmentare politică accentuată și o capitalizare a nemulțumirii publice de către partidele percepute ca alternative la sistemul actual.
Așteptări privind situația economică și nivelul de trai
Așteptările populației pentru anul 2026 sunt predominant negative. 63% dintre respondenți cred că situația lor economică și nivelul de trai se vor înrăutăți comparativ cu 2025, în timp ce 29% se așteaptă la o stagnare. Doar 7% anticipează o îmbunătățire, iar 1% nu au o opinie clară. Aceste date indică o lipsă aproape totală de optimism economic la nivelul populației.
Percepțiile privind evoluția prețurilor sunt extrem de pesimiste. 56% dintre români se așteaptă la creșteri semnificative ale prețurilor în 2026, iar 34% anticipează creșteri moderate. Doar 7% cred că prețurile vor rămâne la același nivel, niciun respondent nu anticipează scăderi, iar 3% nu au o opinie. Nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste reflectă o anxietate economică accentuată.
Cei mai mulți dintre români vor unirea cu Republica Moldova
În ipoteza unui vot privind reunirea Republicii Moldova cu România, susținut public de președinta Maia Sandu, 56% dintre respondenți declară că ar vota pentru reunire la un eventual referendum. În același timp, 37% afirmă că nu ar susține un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară. Datele indică existența unei majorități favorabile unirii, dar și un nivel semnificativ de opoziție, ceea ce sugerează un subiect puternic polarizant în spațiul public românesc.
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1067 respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14–23 ianuarie 2026. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost validate pe baza ultimelor statistici INS și ponderate în funcție de vârsta electoratului.