Senatul deschide cutia pensiilor private. Se schimbă, din nou, regulile pentru Pilonul II și III

Guvernul permite retragerea a 30% din economiile din Pilonul II și III, restul urmând să fie plătit eșalonat pe opt ani. Bolnavii oncologici pot încasa integral suma. Măsura oferă flexibilitate, dar riscă să afecteze încrederea în sistemul privat de pensii și stabilitatea pieței, cred experții.

Senatul a votat legea care schimbă fundamental modul în care românii își pot retrage economiile din fondurile de pensii private. Proiectul prevede că beneficiarii pot încasa maximum 30% din sumă într-o singură tranșă, iar restul în plăți lunare timp de opt ani. O excepție majoră vizează pacienții oncologici, care vor putea retrage integral banii. Economiștii și supraveghetorii pieței avertizează că modificările pot slăbi încrederea contribuabililor în Pilonul II și pot pune presiune pe lichiditățile sistemului financiar.

Senatorii au aprobat recent proiectul de lege privind plata eșalonată a pensiilor private, după o dezbatere intensă. Inițiativa guvernului introduce o limită clară: românii vor putea retrage cel mult 30% din sumele acumulate în Pilonul II, Pilonul III sau Pilonul IV, restul fiind plătit în tranșe lunare pe durata a opt ani. Fiecare tranșă nu poate fi mai mică de 1.251 de lei, valoarea actuală a pensiei minime.

În timpul dezbaterilor din Comisia pentru buget, senatorii au introdus un amendament care permite bolnavilor oncologici să retragă întreaga sumă, într-o singură tranșă. Alte propuneri, prin care și persoanele cu afecțiuni cronice grave ar fi beneficiat de același drept, au fost respinse.

„Pacientul oncologic este definit clar de legislația primară, are o speranță de viață redusă și o nevoie imediată de tratament”, a explicat senatoarea Maria Horga (PNL), președinta Comisiei pentru muncă. Opoziția a criticat însă decizia. Senatorul Petrișor Peiu (AUR) a afirmat că „se creează o discriminare între bolnavi”, iar Violeta Alexandru (USR) a atras atenția că „un sistem de pensii nu trebuie confundat cu unul de sănătate”.

Avertismentul ASF

Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Armeanu, a avertizat că lărgirea excepțiilor poate destabiliza sistemul: „Recomandarea OCDE este foarte clară – excepții doar pentru circumstanțe extreme. Dacă lista bolilor se extinde, riscăm ca excepția să devină regulă și să deschidem o cutie a Pandorei”, a spus acesta, potrivit Agerpres.

Potrivit celui mai recent raport ASF, fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) aveau, la finalul lunii august 2025, active de 179,6 miliarde de lei, în creștere cu 21% față de anul precedent. Investițiile s-au realizat în proporție de 94% în active românești, majoritatea în titluri de stat și acțiuni listate la BVB, ceea ce înseamnă că retragerile masive ar afecta direct finanțarea statului.

Ce spun economiștii

Economistul Adrian Negrescu a spus pentru RFI România că legea „vine târziu, dar creează noi probleme.”

„Nu vorbim de un depozit bancar, ci de un fond de pensii. Este normal ca plățile să se facă eșalonat. Totuși, excepția pentru bolnavii oncologici creează o discriminare între bolnavii gravi. Ar trebui reguli egale pentru toți.”

Negrescu subliniază că românii nu trebuie să își pună mari speranțe în sumele acumulate în Pilonul II:

„În majoritatea cazurilor, această pensie nu va depăși 6.000–7.000 de euro la momentul retragerii. Chiar și dacă ar putea lua toți banii deodată, acești bani nu le vor asigura o bătrânețe liniștită.”

El atrage atenția și asupra dependenței statului de aceste fonduri, care sunt printre cei mai mari cumpărători de titluri de stat:

„Guvernul are nevoie de bani pentru a-și acoperi cheltuielile, iar fondurile private de pensii finanțează indirect statul. Dacă sistemul s-ar prăbuși, bugetul ar avea mari probleme de finanțare.”

În opinia sa, Camera Deputaților ar trebui să corecteze discriminarea dintre categoriile de bolnavi și să stabilească reguli unitare:

„Dacă un pacient oncologic poate retrage toți banii, de ce nu și un cardiac sau un bolnav renal? Aceasta poate deveni o problemă de constituționalitate.”

ASF confirmă creșterea cu 20% a fondurilor pe luna august

Conform comunicatului ASF, la finalul lui august 2025, activele fondurilor de pensii private obligatorii au atins 179,6 miliarde de lei, titlurile de stat reprezintă 65,8% din portofoliu (118,2 miliarde lei), acțiunile se situează la 24,7% (44,4 miliarde lei), obligațiunile corporative sunt la 4,1% (7,3 miliarde lei) iar numărul participanților este de 8,4 milioane de români.

ASF subliniază, într-un comunicat emis în octombrie, că fondurile private de pensii administrează active de 179,6 miliarde de lei la finalul lunii august, în creștere cu 21% față de anul precedent. Potrivit instituției, 94% din investiții sunt realizate în active românești, majoritatea fiind titluri de stat sau acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB).

„O mare parte a instrumentelor românești sunt reprezentate de titluri de stat sau acțiuni listate la BVB, ceea ce arată contribuția directă a fondurilor la finanțarea economiei”, precizează ASF, citată de Forbes România.

La finalul lunii august, titlurile de stat dețineau 65,8% din portofoliu (118,2 miliarde lei), acțiunile 24,7% (44,4 miliarde lei), iar obligațiunile corporative 4,1% (7,3 miliarde lei). Numărul total al participanților era de 8,4 milioane, iar contribuția medie lunară a fost de 415 lei.

Ce urmează

Proiectul va ajunge în Camera Deputaților, care este for decizional. Deputații pot modifica procentul de retragere, perioada de plată sau criteriile privind categoriile eligibile.

Economiștii avertizează că orice relaxare suplimentară ar putea submina stabilitatea sistemului de pensii private și ar afecta indirect capacitatea statului de a se finanța prin titluri de stat.

În prezent, sistemul de pensii private obligatorii (Pilonul II) are peste 8,4 milioane de participanți și gestionează aproape 10% din PIB-ul României, potrivit datelor ASF și Forbes România.