România vrea să facă măsurători pe Bîstroe. Ciucă: Ce depășește 3,5 metri înseamnă adâncire

Nicolae Ciucă a afirmat că România dorește să facă măsurători pe Canalul Bîstroe, după ce ministerul Infrastructurii din Ucraina a precizat că adâncimea de navigare a canalului a crescut de la 3,9 la 6,5 metri.

„Este vorba despre lucrări care au impact pe mediu. Niciuna dintre instituții nu poate verifica aceste date până nu mergem să măsurăm”, a precizat premierul.

Nicolae Ciucă susține că ambasadorul ucrainean în România va fi prezent astăzi la sediul ministerului de Externe, unde i se va solicita ca autoritățile române să primească aprobare pentru a verifica lucrările din Canalul Bîstroe.

„Azi va fi prezent ambasadorul Ucrainei la MAE și i se va solicita ca autoritățile române să primească autorizare pentru verificarea lucrărilor. Este vorba despre executarea unor lucrări care au impact pe mediu. În acest moment, dați-ne voie să verificăm și să confirmăm aceste date. Domnul ambasador va fi prezent la ministerul de Externe și discuția va fi ca mijloacele noastre tehnice să obțină aprobările să ajungă acolo”, a declarat Nicolae Ciucă, în Parlament.

Premierul a precizat că întreținerea canalului este de 3,5 metri, iar ce depășește înseamnă adâncirea canalului. 

„Întreținerea este de 3,5 metri, ce depășește înseamnă adâncirea canalului. Pe baza măsurătorilor, atât ministerului Mediului cât și alte instituții, vor acțiunea ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei Europene”, a adăugat acesta.

De asemenea, premierul a precizat că „orice excedere” de la lucrările de întreținere pe canalul Bâstroe va fi clarificată între România și Ucraina și că în acest caz va fi sesizată Comisia Europeană.

„Schimbul de documente între instituţiile din România şi cele din Ucraina, inclusiv ultimul răspuns al Ambasadei Ucrainei la Bucureşti, redă faptul că lucrările au fost unele de întreţinere şi nu de adâncire a şenalului navigabil. (...) Tot ce am realizat noi instituţional vizează menţinerea activităţilor părţii ucrainene pe canalul Bâstroe în limita lucrărilor de întreţinere. Orice excedere a acestor lucrări va fi clarificată între autorităţile din România şi cele din Ucraina şi va fi sesizată Comisia Europeană. (...) Se discută cât se poate de concret cu autorităţile din Ucraina. Ministrul Aurescu a vorbit sâmbătă cu ministrul de Externe Kuleba şi au clarificat cât se poate de bine acest subiect, legat de ce se desfăşoară", a spus Ciucă, potrivit Agerpres.

Premierul a adăugat că nu are informații că lucrările pe canalul Bâstroe s-ar fi realizat cu bani europeni: „Cert este că anul trecut, pe documentele care au fost puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Externe, nu a existat un acord al MAE în acest sens".

Ciucă susține că nu are informații că Ucraina ar intenționa să construiască o hidrocentrală în zona Bâstroe.

Ucraina recunoaște că a adâncit Canalul Bâstroe

Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirmă, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.

„Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei, pescajul care trece prin Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, se arată în postarea publicată, vineri, pe Twitter.

Cu o zi înainte, ambasada ucraineană la București a precizat că toate lucrările de pe canalul Bîstroe „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei”. De asemenea, ambasada a mai transmis că lucrările „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”. 

Ulterior, pe site-ul ministerului infrastructurii ucrainean a fost transmis un mesaj cu privire la creșterea adâncimii de navigare: „Conform ordinului din 16 februarie, emis de portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bâstroe a Dunării, până la kilometrul 77 al gurii Chilia este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului – 7 metri. La începutul invaziei rusești, pescajul maxim era de numai 3,9 metri. Îndepărtarea sedimentelor s-a făcut ca parte a programului UE «Solidarity Lanes», menit să promoveze dezvoltarea rutelor logistice alternative pentru exporturile ucrainene“.