România, sub mandatul Iohannis. Prima zi fără „Escu“ după aproape 50 de ani

Klaus Iohannis este primul preşedinte din istoria României al cărui nume nu se mai termină cu sufixul „escu“. O tradiţie începută de Nicolae Ceauşescu în 1965, când a preluat puterea, continuată de Ion Iliescu şi Emil Constantinescu după 1990, şi încheiată duminică de Traian Băsescu. Parlamentul l-a aşteptat pe Iohannis cu coşuri în care erau flori artificiale.

21 decembrie 2014. Duminică. Puţin înainte de ora 12.00. Sala de plen a Parlamentului, ornată cu coşuri imense cu flori de plastic, este plină ochi. În faţă, la prezidiu, foştii şefi de stat, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, discută cu Patriarhul Daniel şi cu Arhiepiscopul Ioan Robu. Apare şi Principele Radu Duda. Rândul al doilea este ocupat de judecătorii Curţii Constituţionale, dar în formulă incompletă, pentru că Daniel Morar lipseşte de la ceremonie. Pe ultimul rând din partea dreaptă, şefii serviciilor secrete, George Maior (SRI) şi Silviu Predoiu (SIE), discută, amical, cu preşedintele Curţii Supreme, Livia Stanciu. În partea stângă a prezidiului îşi caută locurile miniştrii Cabinetului Ponta, în frunte cu premierul. 

Zgonea: „Doamna Carmen”

Şedinţa stă să înceapă. Se fac probe de sunet. Secretarul Camerei Deputaţilor, Neculae Mircovici, nu-şi dă seama că microfoanele sunt deschise şi îl întreabă pe Valeriu Zgonea, cel care a prezidat şedinţa solemnă: „Dar soţia, soţia unde este?“ Zgonea îi răspunde: „Doamna Carmen este sus, la lojă, pentru că în protocol nu prevede să vină aici, în faţă“. Discutau despre prima doamnă a României, Carmen Iohannis, care a urmărit şedinţa Parlamentului de la balcon, alături de preşedintele PNL, Alina Gorghiu. 

Lutheran binecuvântat de Patriarhul Daniel

La ora 12 fix, Klaus Iohannis, puţin apăsat de funcţie, intră în sala de plen, fiind aplaudat la scenă deschisă. „Doamnelor şi domnilor, imnul naţional al României“, spune Valeriu Zgonea, iar Iohannis îşi duce imediat mâna la inimă. Deputaţii şi senatorii se aşază, iar Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale, citeşte decizia CCR de validare a mandatului prezidenţial. 

Urmează momentul mult-aşteptat: depunerea jurământului. Iohannis păşeşte apăsat spre pupitru, atinge cu mâna dreaptă Biblia ortodoxă, deşi este lutheran, şi începe să citească rar jurământul, aşa cum este el scris în Constituţie: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!“. Primeşte imediat binecuvântarea Patriarhului Daniel şi este invitat din nou la tribună să ţină primul discurs în calitate de preşedinte al României. 

Proiect naţional pe 50 de ani

Iohannis a vorbit aproape o jumătate de oră, timp în care a trasat primele direcţii ale ţării. Pe plan intern i-a anunţat pe  liderii partidelor politice că îi va chema chiar în această săptămână la Cotroceni pentru consultări în vederea elaborării unui proiect naţional, „pentru a şti şi Guvernul încotro merge şi unde vrea să ajungă“. În acest timp, premierul Ponta butona intens telefonul. „Anul 2015 trebuie să fie dedicat reformării instituţiilor şi construirii unui edificiu statal durabil. Pentru 50, nu pentru cinci ani“, a spus Iohannis, după care a prezentat trei direcţii concrete: „Revizuirea Constituţiei şi modernizarea ei, schimbarea legislaţiei electorale – alegerea Parlamentului, inclusiv reducerea numărului de parlamentari, alegerea autorităţilor locale, votul prin corespondenţă şi votul electronic şi schimbarea legislaţiei partidelor politice, incluzând aici finanţarea lor şi a campaniilor electorale“.

„O Românie scoasă din zona senzaţionalului”

Statul de drept a fost a doua temă importantă din discursul preşedintelui, pe care a  prezentat-o limpede şi concis. „Este nevoie de înţelegerea clară, la nivelul întregii clase politice, a unui principiu: nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţie. Mi-aş dori ca la sfârşitul mandatului meu, corupţia să nu mai figureze pe agenda publică“, a spus Iohannis. Cât despre politica externă, noul preşedinte a subliniat cele trei mari direcţii, pe care România le urmează deja: parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană. O concluzie a primului discurs prezidenţial poate fi aceasta: „Îmi doresc o Românie scoasă din zona senzaţionalului devenit cotidian“.

Klaus Iohannis a depus jurământul de învestitură în Parlament. Primul discurs în calitate de preşedinte al României

Ponta a ieşit primul

Nici bine nu a anunţat Valeriu Zgonea finalul şedinţei, că premierul Victor Ponta s-a şi repezit să-l felicite pe Iohannis, i-a strâns mâna rapid şi a plecat fuga-fuguţa din sală. Primul. Apoi, noul preşedinte s-a mai întreţinut, câteva minute, cu unii miniştri şi a plecat la Cotroceni, pentru a prelua mandatul şi, indirect, pentru a marca sfârşitul unei epoci: „escu“. La final, Iohannis şi Băsescu, împreună cu soţiile, au ciocnit un pahar de şampanie cu foştii şi viitorii consilieri prezidenţiali. „Misiunea dumneavoastră e puţin mai grea decât a doamnei“, l-a atenţionat Băsescu pe succesorul său.

Băsescu, petrecut de priteteni, dar şi de duşmani

Aproximativ 400 de persoane s-au adunat duminică în faţa Palatului Cotroceni, pentru a-şi lua rămas bun de la preşedintele Traian Băsescu, însă nu toţi au venit cu gânduri bune. Trotuarul din faţa Palatului Cotroceni a fost ocupat atât de admiratori ai preşedintelui, cât şi de cei veniţi să îşi exprime resentimentele la adresa celui care a condus ţara în ultimii zece ani. Printre simpatizanţi, mai mulţi pensionari, dar şi câţiva tineri au aşteptat cu nerăbdare ieşirea preşedintelui. „Domnule, a fost cel mai bun preşedinte!“, spune o femeie, pedantă, iar alta completează: „Nici nu era greu, după Iliescu şi Constantinescu!“. Câteva pensionare se ceartă cu jandarmii, care le împing cât mai departe de stradă. Între ele, un bărbat vociferează: „Lasă-ne, domnule, să ne bucurăm şi noi măcar astăzi! Îl vedem pe preşedinte!“. Aşteptările sunt mari în tabăra simpatizanţilor. Au venit şi câţiva susţinători de-ai preşedintelui care fac parte din PMP, s-au urcat pe ziduri şi au afişat, la unison, mesajul: „Băsescu, respect! Noi suntem copiii statului de drept!“.

„La vorbitor!“

Ceva mai departe, mai mulţi protestatari veniţi la îndemnul postului Antena 3 au început să scandeze, la rândul lor, mesaje prin care îndemnau justiţia „să facă dreptate“ în cazul lui Traian Băsescu. Mult mai vocali şi mai organizaţi, protestarii au afişat mesaje precum: „Mai am un singur dor, Băse la vorbitor (pe interior) şi Nuţi la Târgşor“ sau „Justiţie, pune mâna pe el“. Altele, adresate DNA, îndemnau procurorii să facă o vizită la Nana, pe terenul deţinut de fiica preşedintelui, Ioana Băsescu.

Nici unii, nici alţii nu au avut însă satisfacţie, deşi cu toţii aşteptau nerăbdători sosirea preşedintelui. Traian Băsescu a plecat din Palatul Cotroceni însoţit de soţia sa, a sărutat drapelul şi a urcat în maşină, după ce a salutat scurt. Ovaţiile, dar şi fluierăturile au durat mai puţin de câteva secunde, iar unii au rămas buimăciţi, fără să fi apucat să vadă ceva. „Cum? Asta a fost tot? A plecat deja?“, întrebau oamenii, neîncrezători. „Da, domnule! A plecat! Credeaţi că stă la o şuetă?“, le-a răspuns un jandarm, bucuros că oamenii începuseră deja să elibereze carosabilul. „A intrat repede în maşină, şi maşina acoperită, cu nebunii ăştia, Doamne fereşte, păţea cum a păţit Kennedy“, a comentat un pensionar. (Iulia Marin)

„Am redevenit om normal“

Preşedintele Traian Băsescu, alături de soţie şi mai mulţi lideri din PMP, în frunte cu Elena Udrea, a petrecut duminică la o berărie din Herăstrău. Fostul preşedinte s-a urcat pe un scaun şi le-a spus celor prezenţi: „Zece ani au spus că de ce mă duc în restaurant, dar nu îi spuneau restaurant, îi spuneau cârciumă. Astăzi, am revenit la calitatea de om normal, dar şi zece ani, cât am fost preşedinte, tot om eram”.