România, operațiune grea pentru reducerea deficitului. Guvernul Bolojan mizează totul pe o carte riscantă

Guvernul condus de Ilie Bolojan, abia instalat, se pregătește să apese pe accelerația unor reforme dure, menite să reducă drastic cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Miza este uriașă: evitarea prăbușirii ratingului de țară și a suspendării fondurilor europene. Dar costurile sociale și politice ar putea fi la fel de mari, scrie politico.eu.

Printre măsurile vehiculate se numără tăierea cu 20% a posturilor din aparatul bugetar – adică peste 160.000 de oameni –, creșterea TVA-ului pentru mai multe produse și introducerea unor taxe noi, inclusiv în domeniul jocurilor de noroc.

Deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, iar Comisia Europeană a avertizat: România trebuie să coboare la 2,8% până în 2030. Orice eșec în această direcție va atrage penalizări dure, inclusiv creșterea costurilor de împrumut și blocarea fondurilor europene post-pandemie.

Guvernul Bolojan, format din patru partide – PNL, PSD, UDMR și Forța Dreptei – a fost învestit pe 23 iunie, iar reacțiile n-au întârziat. Angajații din aparatul guvernamental au protestat deja față de intenția executivului de a reduce sporurile și zilele libere pentru condiții de muncă speciale. Discuția a fost amânată de urgență, în timp ce sindicatele cer negocieri.

Pe lista măsurilor aflate în lucru se mai află și majorarea impozitului pe profit și dividende de la 10% la 16%, creșterea TVA-ului la lemne de foc și alte produse energetice la 9% (de la 5%), precum și revenirea TVA-ului redus pentru mai multe produse la cota standard de 19%, cu excepția alimentelor și medicamentelor.

„Această corecție este atât de extinsă, încât durerea nu poate fi evitată”, avertizează economistul Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. El numește ajustarea „o zi a judecății” pentru România.

Planurile guvernului includ și reevaluarea proiectelor de investiții publice, dar și o restrângere a programelor de sprijin doar către cele care pot crește exporturile, reduce importurile sau aduce valoare adăugată în economie.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, recunoaște că efortul va fi unul colectiv – cu publicul, cu Comisia și cu finanțatorii externi – pentru a evita o retrogradare a ratingului care „ar aduce o situație și mai complicată și mai dureroasă”.

Reforma care aruncă în aer echilibrul politic

Pentru analiștii economici, problema e și una de credibilitate: cum vinzi austeritatea atunci când în fața alegătorilor apar, din nou, aceleași fețe politice, responsabile de creșterea deficitului în anii anteriori?

Ana Otilia Nuțu, de la Expert Forum, avertizează că măsurile vor fi „extrem de nepopulare”, mai ales dacă nu sunt însoțite de o tăiere clară a privilegiilor – cum ar fi pensiile speciale. „Oamenii vor fi furioși și vor sancționa politic dur la următoarele alegeri. Populismul radical are toate șansele să crească.”

În ciuda presiunilor, premierul Ilie Bolojan are o reputație de administrator eficient, consolidată în timpul mandatelor sale la Oradea, unde a restructurat administrația locală și a tăiat din costuri.

Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan îl descrie drept „un adevărat reformist”, dar avertismentele rămân: fără o reformă reală și echitabilă, nemulțumirile sociale vor exploda.

Una dintre puținele vești bune vine din zona fiscalității indirecte: colectarea TVA poate fi îmbunătățită semnificativ. În 2022, România a pierdut peste 8,5 miliarde de euro din TVA neîncasat, potrivit datelor Comisiei Europene.

Europarlamentarul Victor Negrescu atrage atenția că digitalizarea ANAF e esențială pentru combaterea evaziunii, în condițiile în care numeroase activități economice rămân nedeclarate.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că va discuta luni, în cadrul unei reuniuni a CSAT despre impactul evaziunii fiscale ca risc pentru securitatea economică.

Deocamdată, guvernul nu a prezentat un calcul complet de impact pentru toate măsurile. Dar Daniel Dăianu estimează că, într-un scenariu optimist, deficitul ar putea coborî sub 8% până la finalul anului. Însă calea rămâne lungă și accidentată, conchide politico.eu.