Retrospectivă 2025. Democrația a tremurat din temelii. Cronica unei prăbușiri evitate în ultima clipă

Sub spectrul unei crize politice declanșate de anularea alegerilor, anul 2025 a aruncat România într-un vârtej de convulsii sociale fără precedent. De la demisia lui Klaus Iohannis și dejucarea unei tentative de lovitură de stat până la victoria improbabilă a lui Nicușor Dan și „terapia de șoc“ fiscală a cabinetului Bolojan, ultimele 12 luni au supus democrația românească celui mai dur test din istoria post-decembristă.

Începutul anului a stat sub semnul paradoxului. Pe fondul crizei politice fără precedent provocată de anularea alegerilor prezidențiale, data de 1 ianuarie a adus totuși singura veste bună incontestabilă, venită cu mai bine de 10 ani întârziere: aderarea deplină în spațiul Schengen. Românii au profitat de libertatea de mișcare, iar cozile dispărute din vămi și aeroporturi au devenit aproape o amintire. 

Totuși, această reușită nu a reușit să tempereze absolut deloc tensiunile din societate. Pe 24 ianuarie s-a desfășurat în București cel mai mare protest la adresa anulării alegerilor. Mii de oameni au participat la „Marea Horă a Unirii Neamului“ din parcul Tineretului, eveniment organizat la îndemnul lui Călin Georgescu.

Instabilitatea țării văzută și de peste Ocean

Pe 10 februarie, Klaus Iohannis, al cărui mandat de președinte fusese prelungit din cauza anulării alegerilor, a demisionat din funcție, devenind astfel primul șef al statului care își depune mandatul. Funcția de președinte interimar i-a revenit președintelui Senatului, Ilie Bolojan. 

Vulnerabilitatea internă a României a avut imediat consecințe pe plan extern. Pe 14 februarie, la Conferința de Securitate de la München, vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, a lansat un atac dur la adresa țării noastre din cauza deciziei de a anula alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Ulterior, Vance a reluat aceste critici la o convenție conservatoare americană, insistând că această situație ridică întrebări despre compatibilitatea valorilor democratice dintre Washington și București.

Criticile numărului doi din administrația americană au căzut ca un trăsnet la București, unde partidele care îl susțineau pe Călin Georgescu au cerut reorganizarea cât mai rapidă a turului al doilea al alegerilor prezidențiale.

SUA au scos România din programul Visa Waiver

În ciuda presiunilor venite din partea administrației Trump, inclusiv prin vocea celui mai bogat om al planetei, Elon Musk, pe 26 februarie procurorii l-au pus sub învinuire pe Călin Georgescu pentru implicare într-o tentativă de lovitură de stat. Anchetatorii susțin că scenariul ar fi fost pus la cale de mercenarul Horațiu Potra, în locuința căruia s-a găsit un adevărat arsenal de arme și muniții. Câteva zile mai târziu, pe 9 martie, BEC i-a respins lui Călin Georgescu candidatura la președinție. Decizia a generat proteste, iar în Centrul Istoric al Capitalei au existat violențe între forțele de ordine și unii dintre manifestanți.

La începutul primăverii s-au confirmat temerile legate de declarațiile vicepreședintelui JD Vance de la începutul anului. Pe 25 martie, implementarea programului Visa Waiver pentru România a fost suspendată temporar, autoritățile americane cerând o reevaluare a respectării criteriilor stricte de securitate, ceea ce a obligat românii să continue să solicite vize B pentru turism sau afaceri. Ulterior, pe 2 mai, cu trei zile înainte de turul întâi al alegerilor prezidențiale, Departamentul pentru Securitate Internă al SUA a decis să revoce oficial România din program.

Victoria surpriză a lui Nicușor Dan

Pe fondul interzicerii candidaturii lui Călin Georgescu, George Simion s-a prezentat la alegerile prezidențiale drept candidatul anti-sistem care să strângă voturile de nemulțumire. PSD, PNL și UDMR l-au susținut pe Crin Antonescu, care însă avea să rateze intrarea în turul al doilea în favoarea lui Nicușor Dan, candidat independent. Acest eșec a provocat pe data de 5 mai demisia lui Marcel Ciolacu din funcția de prim-ministru.

Scrutinul din 19 mai a adus deznodământul pe care puțini l-ar fi anticipat la începutul crizei. Fără să fie sprijinit la începutul campaniei de niciun partid puternic și plecat cu șansa a doua inclusiv în turul secund, Nicușor Dan a fost ales președinte al României. Victoria lui a provocat un val de euforie pe arterele din centrul Capitalei, în timp ce românii care se temeau de efectele alegerii în cea mai înaltă funcție în stat a unui candidat extremist au răsuflat ușurați.

„Terapia de șoc” a cabinetului Bolojan

Au urmat apoi mai bine de două luni de negocieri dure pentru formarea unui nou guvern, dar mai ales pentru adoptarea unor măsuri de echilibrare bugetară, în condițiile în care România risca blocarea fondurilor europene din cauza deficitului bugetar excesiv. În cele din urmă, pe 23 iunie Ilie Bolojan a preluat funcția de premier, susținut de o majoritate formată din PSD, PNL, USR și UDMR, cu sprijinul minorităților.

Măsurile anunțate au fost brutale. Cota standard de TVA a fost majorată de la 19% la 21%, în timp ce cota redusă a fost crescută de la 9% la 11%. Mai mult, salariile în sistemul public au fost reduse sau înghețate, impozitele locale majorate, accizele au crescut, în timp ce companiile au fost obligate să plătească taxe mai mari. Totodată, pensiile de peste 3.000 de lei au fost reduse prin aplicarea contribuției de sănătate de 10%.

Securitate pe cont propriu

Pe 29 octombrie, SUA au anunțat retragerea a aproximativ 1.000 de militari din România. Gestul a marcat o schimbare de paradigmă la Washington și a lăsat flancul estic mai expus. Retragerea trupelor a fost semnalul clar că garanțiile de securitate nu mai sunt automate și că România trebuie să se descurce singură într-o regiune volatilă.

Pe 26 noiembrie, la propunerea președintelui Nicușor Dan, Parlamentul a adoptat noua strategie națională de apărare. Documentul marchează trecerea de la „securitatea prin aliați“ la „securitatea prin forțe proprii“, punând accent pe militarizarea rapidă și pe reactivarea industriei de apărare. Strategia prevede creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB, cu termen de realizare până în 2035.

Finalul de an a adus o reconfigurare și la nivelul Capitalei, unde funcția de primar general a rămas vacantă după plecarea lui Nicușor Dan la Cotroceni. În ciuda faptului că șeful statului a transmis semnale de susținere în favoarea lui Cătălin Drulă, pe 7 decembrie, Ciprian Ciucu a obținut victoria, într-un scrutin marcat de un absenteism aproape fără precedent. Marele beneficiar al acestui rezultat a fost Ilie Bolojan, care a reușit astfel să își consolideze poziția în interiorul PNL, dar și la Palatul Victoria.

Adrian Papahagi: „Tot răul a fost spre bine”

La finalul unui an de foc, profesorul Adrian Papahagi a trasat pentru „Weekend Adevărul“ un bilanț aflat sub semnul optimismului moderat. În opinia sa, incertitudinile majore de la începutul anului s-au disipat în fața realității politice: „Cu tot pesimismul nostru, cred că putem spune că 2025 a fost un an bun, în sensul în care tot răul a fost spre bine. A fost un an care a început cu incertitudini interne prin anularea alegerilor și externe, materializate prin presiunea făcută de voci ale mișcării MAGA din SUA, până când administrația Trump s-a convins că, de fapt, Călin Georgescu era vârful de lance al unei mișcări în realitate securiste, neo-legionare, antisemite, anti-occidentale, filo-rusești, extrem de nefrecventabile, și a încetat susținerea“.

Deși România încheie anul într-o notă de stabilitate, profesorul amintește că punctul de plecare a fost unul critic: „Am început cu cea mai proastă situație posibilă și se termină totuși cu o recâștigare timidă a încrederii, cu niște încercări de reformă mai șchioape, mai mult contabile decât sistemice, dar totuși reale, și cu un președinte care, chiar dacă uneori pare că este un pic ezitant sau că ia foarte mult timp să decidă sau că încă nu e rodat și nu știe exact pârghiile statului, totuși nu poate fi bănuit de rea-credință“.