Restanțele din PNRR, ținute la secret de Guvern
0MIPE, minister coordonator al PNRR, nu vrea să mai comunice stadiul implementării obiectivelor, conform calendarului asumat, în condițiile în care, potrivit analizei „Adevărul”, ritmul este unul lent.
„Adevărul” a solicitat detalii exacte despre procesul îndeplinirii jaloanelor și țintelor din PNRR pentru trimestrul 3 din 2022 (iulie-septembrie), dar și despre ultimul trimestru al acestui an (octombrie-decembrie), fiind pus accentul pe obiectivele restante. Cu toate acestea, răspunsul MIPE a evitat complet aspectele menționate.
„Pentru trimestrul III al acestui an, Planul Național de Redresare și Reziliență asumat de România cuprinde 24 de ținte și jaloane, iar pentru trimestrul IV sunt 55 de ținte și jaloane. Acestea trebuie să fie îndeplinite până cel mai târziu la momentul depunerii cererii de plată numărul 3, programată pentru primăvara lui 2023. Dintre țintele și jaloanele mai sus menționate, la momentul transmiterii acestui răspuns, niciunul nu prezintă riscul de a periclita accesul României la fondurile ce îi sunt alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a precizat MIPE, în urma unei solicitări a ziarului.
Calendarul oficial, ignorat
Practic, prin modalitatea de formulare a răspunsului, ministerul nici nu s-a mai raportat la calendarul asumat în fața Comisiei Europene, care cuprinde termene clare privind obiectivele din fiecare trimestru, ci a mutat discuția spre etapa de clarificări, adică lunile în care Guvernul trebuie să aibă grijă să pună la punct jaloanele și țintele cuprinse în cererea de plată înaintată Bruxelles-ului.
Într-un răspuns anterior, din luna septembrie, MIPE preciza că instituția va comunica stadiul îndeplinirii obiectivelor după fiecare trimestru, ceea ce nu s-a mai întâmplat în ultimele luni. Potrivit unei analize a ziarului „Adevărul”, în acest moment Guvernul are îndeplinite aproape o treime dintre jaloane și ținte din cele 55 aferente ultimului trimestru pe 2022. Printre puținele obiective îndeplinite până acum sunt programul „Prima conectare la apă și canalizare” (titular Ministerul Mediului), Legea privind reducerea riscului seismic al clădirilor (Ministerul Dezvoltării) sau Legea dialogului social (adoptată ieri de Parlament).
Misterul pensiilor speciale
O mare problemă pentru Guvern este reforma pensiilor speciale, pentru care nici măcar schița de proiect nu e gata. Potrivit detaliilor date de MIPE, pentru reforma sistemului public de pensii, din care face parte și reforma pensiilor speciale, România ar primi 4 milioane de euro.
Însă, pentru moment, România nu a definitivat nici obiectivele pentru a trimite a doua cerere de plată pe 2022 (care însumează jaloanele și țintele din lunile ianuarie-iunie). Marea restanță este Legea avertizorilor de integritate, care trebuie adoptată până la 31 decembrie 2022, proiectul fiind blocat la Comisia juridică din Camera Deputaților de trei luni.
Cu toate acestea, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, dă asigurări că nu este nicio problemă, nici cu Legea avertizorilor de integritate, nici cu modificarea Codurilor penale, deși amândouă sunt acte normative pe care inclusiv Comisia Europeană le urmărește cu atenție.
De altfel, prin noul mecanism de monitorizare, cel al statului de drept, Comisia Europeană va putea decide în cazul unor derapaje suspendarea fondurilor europene pentru un stat, ceea ce au arătat deja că pot face, prin demersurile realizate contra Ungariei lui Viktor Orban, în ultimele luni.