Reorganizarea teritorială a României, îngropată până în 2025. Explicațiile ministrului Dezvoltării

Ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, susține că o reorganizare administrativă a României este necesară, dar nu se poate face „mecanic”. În plus, susține el, acest subiect nu poate fi discutat mai devreme de anul 2025.

Mediul de afaceri din România, prin Camera de Comerț și Industrie a României, a cerut reorganizarea administrativ-teritorială a României, astfel încât România să aibă 15 județe, o comună - peste 5.000 de locuitori și un oraș - peste 10.000 de locuitori.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla, a declarat că astfel de criterii „mecanice” nu pot fi aplicate în cadrul unei reorganizări teritoriale.

„Discutarea unor criterii mecanice pe baza cărora să facem reorganizarea administrativ-teritorială nu este de dorit. Am auzit două criterii. Unul legat de populația UAT-ului și un criteriu referitor la faptul că dacă nu sunt suficiente veniturile proprii ale autorității locale pentru a susține salariile, cheltuielile, facturile pentru funcționare, atunci înseamnă că acel UAT nu este viabil. Chiar aș spune că este un criteriu periculos. De exemplu, aplicarea acestui ultim criteriu ar aduce 127 de UAT-uri în toată țara, dintre care un singur municipiu reședință de județ, opt orașe și restul comune. Județe întregi ar dispărea cu niciun UAT posibil”, a declarat Cseke Atilla pentru „Adevărul”.

Ministrul Dezvoltării a mai spus că „nimeni nu neagă faptul că o organizare administrativ-teritorială care este în vigoare din 1968 nu necesită cel puțin ajustări, dacă nu o regândire completă”, dar această reorganizare nu se poate face mecanic.

„Dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat și în alte țări, inclusiv în Polonia, unde se spune de succesul reorganizării, doar trebuie să ne uităm pe hartă și o să vedem că aceste criterii mecanice nu sunt aplicabile. Nici măcar în Polonia n-au fost aplicabile. Sunt situații de la caz la caz. Una este în zona muntoasă, alta este în zona de câmpie. Un lucru foarte important este că toate aceste mecanisme, conform legilor în vigoare în România și conform Cartei Europene a autonomiilor locale, sunt supuse voinței populare, adică ele trebuiesc legitimate prin referendum local”, a explicat ministrul, care a amintit că trei referendumuri locale pe această temă (două la Oradea și unul la Buzău) au eșuat.

„Proiectul politic sau public a fost generat de doi primari cu o credibilitate înaltă în comunitatea locală și care au și-au câștigat mandatul cu procente de peste 50%. Toate cele trei referendumuri au fost un eșec. Oamenii nu au legitimat acest demers, ceea ce înseamnă că trebuie să mergem în profunzime și nu putem aplica numai criterii mecanice, pentru că oamenii din comunele respective au avut întrebări legate de taxe și impozite. Dacă ne unim un oraș mai mare, taxele și impozitele noastre care sunt mai reduse, ce se va întâmpla cu el legat de terenuri? Legat de domeniu public, ce se întâmplă?” a mai explicat Cseke Atilla. 

Unde e dezbaterea?

Ministrul Dezvoltării că reorganizarea administrativ-teritorială a României trebuie să înceapă cu o dezbatere asupra criteriilor pe baza cărora să se facă reorganizarea. Cseke Atilla susține, însă, că în actualul context geopolitic și cu patru rânduri de alegeri în 2024, subiectul nu poate fi discutat mai devreme de începutul anului 2025.

„Soluția este să începem în 2025 să avem o dezbatere, care sigur nu trebuie infinită, pentru că toate trebuie să aibă o anumită finalitate. Să înceapă o dezbatere în care criteriile sunt multiple. Încă o dată, aceste două criterii nu sunt de ajuns. Aceste două criterii duc la o organizare administrativ-teritorială, pe care nu cred că și-ar dori-o cineva. Din punctul nostru de vedere, deschiderea unui asemenea proces și procedură în 2023, în contextul geopolitic în care este România astăzi și cu ce avem lângă noi și în contextul celor patru alegeri de anul viitor nu este de dorit”, a mai declarat Cseke Atilla pentru „Adevărul”.