Reforme ratate cu premeditare. Cum arată măsurile Guvernului | ANALIZĂ

Una zic și alta fac liderii guvernamentali. Deși anul trecut Executivul anunța că strânge cureaua în privința cheltuielilor și a numărului de angajați la stat, cifrele arată un peisaj total diferit față de promisiuni.

Potrivit Execuției bugetului general consolidat, în primele două luni ale anului a fost înregistrată o creștere a totalului cheltuielilor de 26,7%. „Într-adevăr, este un avans faţă de perioada precedentă, respectiv ianuarie-februarie 2023, de 0,5% din PIB, dar, repet, este generat de cheltuielile cu investiţiile“, a spus Marcel Boloş, prezent la o conferinţă organizată de Banca Naţională a României şi Patronatul Proiectanţilor în Construcţii.

Totodată, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, afirmă că avem planificat un deficit pe care nu-l atingem, de 2,5% din PIB, la sfârşitul lunii martie.

Mai mulți angajați la stat

Tot potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe, numărul posturilor bugetare ocupate este de 1.289.965. În ianuarie 2024, numărul de posturi vacante a ajuns la 215.296, cu 10.828 mai multe față de aprilie anul trecut, arată o analiză a Profit.ro cu privire la traiectoria din ultimele luni a cifrelor. În același interval, numărul de posturi ocupate a urcat cu 12.748, potrivit analizei, deși premierul Marcel Ciolacu spunea anul trecut că vor fi desființate mii de posturi.

Șeful Guvernului anunță însă că eforturile de reducere a aparatului guvernamental sunt în desfășurare. Marcel Ciolacu a precizat joi, în ședința de Guvern, că „din totalul de 20 de instituții centrale, au fost reorganizare 8 instituții la nivel de aparat central“, reamintindu-le miniștrilor că mai sunt 3 luni „pentru a încheia toată procedura de reorganizare la nivel central“, astfel încât eforturile să continue „la nivel de agenții și pe urmă autorități locale“.

Totodată, Marcel Ciolacu a negat un eșec al reformei din administrația publică, miercuri, într-un interviu pentru DC News, afirmând cu privire la posturile din instituțiile statului că „au plecat foarte mulți“.

„Au plecat aproape 30%, dar urmează, stați că suntem la început, în care vine fiecare minister, se taie și din secretari... Cred că până acum sunt vreo mie de șefi de servicii care nu mai sunt șefi de servicii, cu anularea acelor posturi vacante“, a susținut Marcel Ciolacu.

Măsuri de austeritate anulate

În același timp, Executivul a venit cu o ordonanță care dă undă verde atât angajărilor, cât și creșterilor salariale, dar și în cazul stimulentelor financiare precum voucherele de vacanță și tichetele de masă prin mai multe derogări, potrivit prevederilor publicate în Monitorul Oficial.

„Prin derogare de la prevederile art. 73 alin. (1), (6)-(8) din Legea bugetului de stat pe anul 2024 nr. 421/2023, operatorii economici care au înregistrat pierderi contabile și/sau plăți restante la data de 31 decembrie 2023 pot prevedea creșterea cheltuielilor de natură salarială pentru anul 2024 față de ultimul buget de venituri și cheltuieli aprobat“, este una din prevederile care anulează astfel măsurile impuse anul trecut de Guvern pentru scăderea cheltuielilor.

O altă derogare face referire la decontarea serviciilor turistice. Astfel, poate fi decontată anual o sumă de până la 1.600 de lei pentru un salariat cu un venit lunar în limita a 8.000 de lei. O altă excepție prevede acordarea tichetelor de masă și a indemnizaților de hrană în cazul veniturilor nete în valoare de până la 8.000 de lei.

Ce spun experții

„Asistăm la un exercițiu de scamatorie electorală“, susține analistul economic Adrian Negrescu. „Având în vedere că ne aflăm într-un an electoral, era de așteptat ca autoritățile să renunțe practic la toate măsurile de limitare a cheltuielilor bunului public, în tentativa de a-și maximiza practic potențialul electoral. Anticipam acest lucru, nu cred că se aștepta nimeni ca statul să continue cu măsurile de austeritate“, este observația analistului.

Potrivit acestuia, „la un moment dat, acest dezmăț financiar, această petrecere cu iz electoral se va transforma din păcate într-o mahmureală bugetară din care vom ieși cu mari dureri de cap, pe care le vom simți cu toții prin prisma taxelor și impozitelor majorate pe care statul ni le va impune începând de anul viitor“.

Afirmația ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, cu privire la deficitul bugetar este contrazisă de analistul economic Cristian Păun. „Deocamdată ținta de deficit este depășită, după doar două luni de execuție bugetară. Am realizat 1/3 din deficitul pe tot anul în doar două luni. Cum nu am făcut nicio reformă, nu am redus nicio cheltuială, nu văd de ce deficitul din următoarea lună nu s-ar adăuga la ceea ce s-a întâmplat deja în primele două luni. Desigur, putem spera că economia privată va livra mai multe taxe către buget. Dar economia privată gâfâie din toate măruntaiele, mai ales după țopăiala fiscală ce pare că nu se mai termină“.

Analistul a mai punctat că „nu politicianul este cel la care trebuie să ne uităm pentru informații credibile și realiste privind situația noastră. Într-un an electoral cum este acesta, politicianul va evita cu orice preț să ne arate cât de goi suntem. Va deborda de știri pozitive despre situații negative. Până după alegeri, când ne va spune verde în față că trebuie să plătim nota de plată. Făcând fix pe dos față de ce ne promite în campanie“, arătând că „deficitul ieșit din țintă alimentează inflația, generează un pericol iminent ca fondurile europene să fie tăiate și, de aici, un deficit și mai mare, noi contând pe acei bani. Care sunt oricum într-o mare întârziere“.