Reforma pensiilor speciale intră în faza militară: jandarmi, Poliție, Armată, SRI. Hunor: „Nu putem ocoli acest subiect”
0Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că după ce se va finaliza reforma pensiilor magistraților va urma reforma pensiilor militare, aici intrând toate forțele din cadrul MApN, MAI și SRI.
„În societate, așteptarea este pentru o guvernare mai dreaptă. Și trebuie să urmeze și alții. Aici, magistrații au avut dreptate, pentru că ne-au reproșat că am început cu ei. Urmează zona militară. Și acolo există vârsta de pensionare mult mai redusă și pensiile de serviciu mult mai mari. Deci noi nu putem ocoli. Dacă vreau să fiu drept față de magistrați, atunci trebuie să recunosc că din tot ce înseamnă pensiile speciale, ei au o valoare în procent de 8,9%, cu grefierii, cu CCR, cu Curtea de Conturi se ajunge la nouă și ceva la sută, deci sub 10%. Marea majoritate, ca și volum al pensiilor de serviciu, ca să nu folosesc termenul de pensia specială, este în zona militară, jandarmi, Poliție, Armată, SRI și așa mai departe (...). Și acest Guvern are obligația de a merge mai departe cu aceste reforme”, a spus el la RFI.
El a precizat că pensiile speciale plătite de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) reprezintă sub 10% din total, incluzând pe lângă foștii magistrați și grefierii, foștii angajați ai Curții de Conturi, foștii piloți din Aviația Civilă, foștii funcționari din Parlament și foștii diplomați, dar majoritatea volumului pensiilor de serviciu este concentrată în zona militară: jandarmi, poliție, armată, SRI și alte structuri de ordine.
Ministrul Apărării susține reforma pensiilor militare, dar făcută gradual
La începutul lunii, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a susținut că reforma pensiilor militare va trebui făcută gradual, până în 2035, pentru a nu se crea „dezechilibre majore” în structurile de forţă din România.
„E nevoie de o reformă graduală, până în 2035. Sunt 10 ani, orice sistem poate fi reformat în 10 ani. Nu o să se poată altfel, pentru că eu vă zic că orice decizie luată mâine, peste noapte, ar decupla sistemele (de apărare, ordine publică etc. - n.r.). Degeaba am apăsa noi să achiziționăm rachete, tancuri, avioane, pentru că avem nevoie de resura umană, care să le folosească”, a spus ministrul Apărării.
„Eu cred că, dacă avem o perspectivă clară, care stă în picioare din punct de vedere constituțional, și Comisia (Europeană) va înțelege”, a adăugat el, în contextul în care Comisia Europene cere ca această reformă să fie făcută mult mai repede.
Ionuț Moșteanu a spus că orice decizie legată de pensiile militarilor se va face după discuții cu beneficiarii acestora.
„Când vorbim de pensiile militare, vorbim și despre cele din MAI și structurile de forță - SRI, SIE, SPP, STS - toate trebuie privite împreună. În momentul acesta e important să ne asigurăm că oamenii au perspectivă foarte clară asupra a ceea ce urmează”, a spus Moșteanu.
Ministrul Apărării Naţionale a mai susținut că există, în sistemul de forţă din România, mii de angajaţi care îndeplinesc condiţiile de pensionare.
„În momentul ăsta, avem o armată care funcționează. Orice schimbare va trebui făcută cu ei la masă, pentru că, dacă ies mii de oameni din sistem, vor fi dezechilibre majore”, a spus Moșteanu, care a adăugat că cifra exactă „nu e publică”.
Ministrul a completat că în sistemul militar, pensia medie e în jur de 5.000 de lei.
Ultima versiunea a Pachetului 2 de măsuri de austeritate aduce câteva noutăți din punct de vedere al posibilității statului de a strânge mai mulți bani la buget și nu doar prin tăierea cheltuielilor cu salariile, însă în document nu se face nicio referire la reforma pensiilor militare, ci doar la reducerea cheltuielilor din administrația publică.