Ponta: "Aderarea la Schengen a devenit o problemă psihologică a României"

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, la Reuniunea Diplomaţiei Române, că aderarea României la Schengen a devenit o problemă psihologică a ţării noastre. El şi-a exprimat speranţa că deciziile politice din Uniunea Europeană privind acest subiect vor lăsa loc deciziei corecte, în condiţiile în care România îndeplineşte standardele de aderare.

"Nu sunt atât de supărat sau de tulburat de ceea ce, iată de mai mult de un an, devine, într-un fel, o problemă psihologică a României, aderarea la Spaţiul Schengen", a afirmat prim-ministrul.

"Sunt convins că România, care îndeplineşte de mult toate criteriile tehnice şi toate standardele solicitate ţărilor europene, va deveni membru al Schengen şi că deciziile poltice de anul trecut, eventual de anul acesta, care au întârziat această aderare, la un moment dat vor da loc liber realităţilor, faptului că, din punct de vedere tehnic, după investiţii foarte mari pe care ţara noastră le-a făcut, putem asigura la standarele cele mai înalte frontiera de est a UE şi că deciziile politice, la un moment dat, vor lăsa loc decizei corecte", a adăugat Ponta

Potrivit acestuia, aderarea sau neaderarea la Spaţiul Schengen nu e o problemă de politică internă din care cineva să aibă de câştigat.

Corlăţean: "MAE va respinge orice argumente arbitrarii sau discriminatorii" 

La rândul lui, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a susţinut că aderarea la Schengen este un obiectiv legitim pentru România, iar ministerul pe care îl conduce va susţine respectarea meritelor deja confirmate şi respingerea oricăror "argumente arbitrarii sau discriminatorii".

"În ceea ce priveşte obiectivul legitim al aderării la Spaţiul Schengen, vom continua dialogul strâns cu partenerii europeni. Susţinem necesară respectarea meritelor deja confirmate şi adoptarea unei decizii politice fireşti, care să respingă ca nefondate orice argumente arbitrarii sau discriminatorii", a afirmat ministrul Corlăţean.

De asemenea, el a subliniat că, în privinţa Mecanismului de Cooperare şi Verificare, a fost transmis un mesaj clar, după publicarea raportului din 18 iulie de către oficialii Comisiei Europeane. Mesajul se referea la  "determinarea autorităţilor române de a acţiona pentru realizarea obiectivelor MCV".

"Am transmis angajamentul nostru deplin pentru îndeplinirea acestor obiective şi pentru respectarea tuturor recomandărilor formulate de Comisie. În perioada următoare, vom continua demersurile politice şi diplomatice care să promoveze de o manieră obiectivă, subliniez obiectivă, progresele realizate de România în domeniul justiţieişºi al combaterii corupţiei, atât în raport cu Comisia, cât şi cu ansamblul partenerilor noştri europeni", a adăugat şeful diplomaţiei.

El a ţinut să sublinieze apoi că a primit, cu ocazia Reuniunii diplomaţiei, mesaje de felicitare din partea miniştrilor de externe ai Franţei şi Germaniei, precum şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton.

Pe de altă parte, Corlăţean a menţionat că pentru România este "decisivă" perioada de până la sfârşitul acestui an în privinţa negocierii cadrului financiar multianual 2014-2020 al UE.

"Obiectivul general al României este reconfirmarea poziţiei de beneficiar net. Credem că o finanţare consistentă pentru coeziune şi politica agricolă comună reprezintă de fapt o investiţie în viitor, iar productivitatea şi creşterea economică a UE nu pot fi concepute în absenţa solidarităţii. Vom continua să jucăm un rol activ în alianţa Grupului statelor membre prietene ale coeziunii", a spus ministrul.

El a arătat şi că, în privinţa consolidării Uniunii Economice şi Monetare, România se raportează la aceste teme "prin prisma obiectivului nostru de aderare la zona Euro şi vom continua să susţinem coordonarea între UE-17 şi UE-27".

"Este convingerea noastră că este esenţial ca Uniunea să-şi menţină coeziunea şi să continue să acţioneze în formatul UE 27 pentru a recâştiga încrederea în proiectul european. Toate statele membre trebuie să participe la stabilirea priorităţilor acţiunii UE în acest domeniu, având în vedere interdependenţa economiilor noastre. În acest sens, ar fi necesar ca măsurile în domeniul economic şi monetar să urmărească o dezvoltare economică echitabilă şi creşterea economică în toate statele membre", a argumentat Corlăţean.

Potrivit acestuia, un alt obiectiv prioritar al României în relaţia cu UE rămâne "deplina circulaţie a forţei de muncă". 

Ministrul de Externe a salutat deciziile luate recent de Italia, Irlanda, Norvegia şi Franţa privind liberalizarea pieţei muncii pentru români şi a arătat că se vor face eforturi şi demersuri în statele membre care menţin încă restricţii parţiale sau totale: Austria, Belgia, Germania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda şi Spania, care a reintrodus un moratoriu până la sfârşitul acestui an.

Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 3-6 septembrie 2012, la Palatul Parlamentului, Sala C.A. Rosetti, şi la sediul MAE, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române (RADR).

La ediţia din acest an participă trei invitaţi speciali: Lamberto Zannier, secretarul general OSCE, Grigol Vashadze, ministrul Afacerilor Externe al Georgiei, şi Oleg Efrim, ministrul Justiţiei din Republica Moldova.