Peste jumătate dintre români ar dori înlocuirea partidelor actuale | Sondaj

Peste jumătate dintre români ar dori înlocuirea partidelor actuale. În același timp, datele unui sondaj INSCOP arată că 50% ar vota pentru partide noi. 

„Nivelul ridicat al nemulțumirii populației față de actualele partide politice, evidențiat prin cei 55% dintre români care declară că și-ar dori dispariția acestora și înlocuirea cu partide noi și 50% care declară că ar vota un partid nou înființat sugerează nu doar o criză de încredere în clasa politică tradițională, ci și o dorință de resetare structurală a sistemului politic, ce depășește simpla nemulțumire punctuală față de guvernare”, arată directorul INSCOP, sociologul Remus Ștefureac.

De asemenea, sociologul subliniază creșterea ponderii celor care ar vota un partid nou, comparativ cu situația din urmă cu 10 ani, de la proximativ 30% în 2015, la 50% în 2025, ceea ce confirmă, cel puțin declarativ, o disponibilitate foarte ridicată a românilor de a transforma nemulțumirile și frustrările în acțiune politică. „Profilul demografic al celor care doresc înlocuirea partidelor existente și ar fi dispuși să voteze altele noi arată că tineri în special (18-29 de ani, dar și 30-44 de ani) sunt mai nemulțumiți de partidele existente și mai dispuși să voteze cu partide noi. Tendințe similare mai accentuate regăsim în cazul angajaților din mediul privat, persoanelor cu educație primară și votanților AUR”, mai explică Remus Ștefureac. 

Ar trebui partidele înlocuite? 

55.1% dintre români sunt de acord cu afirmația „toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”, în timp ce 40.7% își exprimă dezacordul. 4.1% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația „toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”:

- 45% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 33% dintre votanții USR și 71% dintre cei ai AUR

- 58% dintre bărbați și 53% dintre femei

- 62% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 58% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 51% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 52% dintre cei peste 60 de ani

- 72% dintre persoanele cu educație primară, 55% dintre cei cu educație medie, 35% dintre cei cu educație superioară

- 44% din locuitorii din București, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 61% dintre cei din urbanul mic și 58% din rural

- 43% dintre angajații la stat și 57% dintre cei care lucrează la privat sunt de acord cu afirmația dată.

Își exprimă dezacordul cu afirmația „toate partidele existente acum în România ar trebui să dispară și să fie înlocuite cu unele noi”:

- 46% dintre votanții PSD, 64% dintre votanții PNL, 65% dintre votanții USR și 27% dintre cei ai AUR

- 39% dintre bărbați și 43% dintre femei

- 37% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 37% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 44% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 43% dintre cei peste 60 de ani

- 22% dintre persoanele cu educație primară, 41% dintre cei cu educație medie, 64% dintre cei cu educație superioară

- 55% din locuitorii din București, 49% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 35% dintre cei din urbanul mic și 36% din rural

- 53% dintre angajații la stat și 42% dintre cei care lucrează la privat se află în dezacord cu afirmația dată.

Votul pentru un partid nou

Întrebați dacă la viitoarele alegeri ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat, 50.6% dintre participanții la sondaj spun că da (față de 29.8% în mai 2015). 28.8% spun  că nu (față de 35.8% în mai 2015), iar 19.9% nu sunt hotărâți (față de 23.6% în mai 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 0.8%.

Ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat:

- 38% dintre votanții PSD, 44% dintre votanții PNL, 50% dintre votanții USR și 60% dintre cei ai AUR

- 54% dintre bărbați și 48% dintre femei

- 64% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 57% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 53% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 36% dintre cei peste 60 de ani

- 53% dintre persoanele cu educație primară, 50% dintre cei cu educație medie, 49% dintre cei cu educație superioară

- 46% din locuitorii din București, 52% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 54% dintre cei din urbanul mic și 49% din rural

-respectiv 46% dintre angajații la stat și 60% dintre cei care lucrează la privat ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat

NU ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat:

- 42% dintre votanții PSD, 34% dintre votanții PNL, 34% dintre votanții USR și 21% dintre cei ai AUR

- 27% dintre bărbați și 30% dintre femei

- 18% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 23% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 27% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 40% dintre cei peste 60 de ani

- 26% dintre persoanele cu educație primară, 31% dintre cei cu educație medie, 25% dintre cei cu educație superioară

- 26% din locuitorii din București, 31% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 28% dintre cei din urbanul mic și 29% din rural

- 25% dintre angajații la stat și 22% dintre cei care lucrează la privat nu ar fi dispuși să acorde votul lor unui partid nou înființat.

Nu sunt hotărâți:

- 20% dintre votanții PSD, 22% dintre votanții PNL, 16% dintre votanții USR și 19% dintre cei ai AUR

- 18% dintre bărbați și 22% dintre femei

- 17% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 19% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 18% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 23% dintre cei peste 60 de ani

- 20% dintre persoanele cu educație primară, 18% dintre cei cu educație medie, 24% dintre cei cu educație superioară

- 27% din locuitorii din București, 17% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 17% dintre cei din urbanul mic și 22% din rural

- 28% dintre angajații la stat și 17% dintre cei care lucrează la privat nu sunt hotărâți

Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.