Pe cine ar vota românii, în plină criză a carburanților. AUR, în scădere semnificativă. Soluțiile preferate pentru a atenua scumpirile
0Societatea este tot mai nemulțumită de situația economică și de modul în care autoritățile gestionează criza carburanților arată un nou sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS la finalul lunii martie 2026.
Cercetarea, efectuată pe un eșantion reprezentativ de 1.517 persoane adulte între 23 și 27 martie, cu o marjă de eroare de ±2,5%, evidențiază tensiunea tot mai mare resimțită de români, dar și schimbări semnificative în preferințele politice.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar rămâne partidul cu cel mai mare sprijin, obținând 33% din intențiile de vot, în scădere considerabilă față de sondajul INSCOP relizat la începutul lunii martie. PSD este pe locul doi, cu 24%, în timp ce PNL înregistrează 16% din intențiile de vot. USR ar obține 9% din voturi, UDMR 5%, iar SOS România 4%. Partidul Oamenilor Tineri (POT) ar strânge 3%, în timp ce alte formațiuni împreună cumulează 6% din opțiunile electoratului.
Rezultatele arată un transfer de încredere de la partidele tradiționale către formațiuni noi sau critice față de guvernare, reflectând nemulțumirea tot mai mare a populației.
Nemulțumirea față de modul în care Guvernul a gestionat criza carburanților este covârșitoare. Conform sondajului, 89% dintre respondenți spun că nu sunt mulțumiți de reacția autorităților, în timp ce doar 8% se declară mulțumiți, iar 3% nu au o opinie.
Creșterea prețurilor la carburanți a fost resimțită direct de majoritatea populației: 37% spun că impactul a fost foarte mare, 44% îl consideră mare, iar doar 11% îl percep ca mic și 5% ca foarte mic. Peste 80% dintre români au simțit serios efectele scumpirilor, ceea ce explică nivelul ridicat de nemulțumire față de Guvern și amplifică tensiunea socială.
Românii își exprimă și clar preferințele pentru soluții care să atenueze efectele creșterilor de preț. 36% consideră că autoritățile ar fi trebuit să reducă simultan TVA-ul și accizele la carburanți, în timp ce 25% cred că ar fi fost suficientă scăderea TVA-ului, iar 22% susțin reducerea accizelor. Doar 13% se pronunță pentru lăsarea pieței libere, iar 4% nu au o opinie.
Se conturează astfel o preferință clară pentru intervenția directă a statului în stabilirea prețurilor, în contrast cu viziunea liberală a pieței libere.
Pe fondul acestor tensiuni economice, percepția asupra direcției în care se îndreaptă România continuă să fie negativă.
Opt din zece români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar doar 17% consideră că direcția țării este una bună. Această percepție se reflectă direct în preferințele electorale și în nemulțumirea generală față de autorități.
Sondajul CURS din martie 2026 ilustrează astfel o societate tot mai tensionată și nemulțumită, în care presiunea economică resimțită de cetățeni, mai ales prin creșterea prețurilor la carburanți, are un impact direct asupra climatului politic și electoral. Rezultatele indică o relație clară între nemulțumirea economică și opțiunile de vot, cu efecte posibile asupra viitoarelor alegeri parlamentare.