Partidele pompează bani în reclame online. Expert Forum: Noile reguli UE pot ascunde finanțarea politică

Până la jumătatea lunii mai, partidele au investit 8 milioane de lei în publicitate politică pe platformele Meta, în pregătirea campaniei pentru prezidențiale. Ulterior, s-au mai cheltuit încă 2 milioane de lei. Expert Forum atrage atenția că noile reguli europene privind publicitatea politică online ar putea avea efecte negative majore, punând în pericol transparența finanțării politice.

Expert Forum (EFOR) a analizat cheltuielile realizate de partidele politice și persoanele afiliate acestora prin serviciile Meta (Facebook, Instagram), pe baza datelor furnizate de platforma parteneră Who Targets Me.

Datele prezentate de EFOR acoperă perioada de după alegerile prezidențiale, din 19 mai 2025 până pe 12 octombrie, când au fost înregistrate cheltuieli de aproape 2 milioane de lei. Comparativ, de la începutul anului până pe 18 mai, partidele politice și candidații independenți, precum și alți actori precum mass media, care au marcat postările ca publicitate politică sau socială, cheltuiseră peste 8 milioane de lei. Așadar, importanța promovării prin Facebook a scăzut semnificativ, pentru toate partidele. 

Cele mai mari cheltuieli, pe paginile PSD

Analiza include 2327 de advertiseri. Cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate de PSD și paginile asociate (327 mii lei), USR (313 mii lei), AUR (260 mii lei) și PNL (257 mii lei), dar și de pagini care au fost incluse în categoria mass media sau ONG-uri. UDMR și paginile asociate au cheltuit 181 mii de lei, iar POT 43 de mii de lei. 

Pe lângă partide, cheltuieli mai semnificative au fost înregistrate la organizații precum Green Peace, Declic sau Mozaiq, dar și pentru pagina informat.ro. Grupul de Investigații Politice, condus de Mugur Ciuvică, a cheltuit 28 de mii de lei.

Într-un top cu 20 de cheltuieli, pe primul loc în clasament este USR, cu peste 176 mii lei, urmat de Greenpeace România (peste 87.000 lei) și Declic (peste 78.000 lei). Prima cheltuială a PSD care apare în clasament este o reclamă pe pagina lui Sorin Grindeanu (peste 77.000 lei). 

Cheltuielile partidelor

Paginile PSD

De la PSD, cel mai mult s-a cheltuit pentru pagina lui Sorin Grindeanu (77.515 lei), urmată de cea a ministrului sănătății Alexandru Rogobete (35.721 lei), pagina oficială a partidului (23 mii lei), precum și pagina fostului candidat la președinția partidului, Titus Corlățean (12.856 lei).

Cele mai mari cheltuieli s-au făcut în perioada 23-24 august 2025.

Paginile PNL

În PNL, cel mai mult s-a cheltuit pe pagina viceprimarului Capitalei Stelian Bujdeveanu (52.186 lei), urmată de cea a senatorului Mihai Coteț (44.445 lei). Pentru reclamele promovate de pagina oficială a fostului ministru Sebastian Burduja s-au cheltuit 27 de mii lei. Pagina oficială PNL nu se regăsește în topul cheltuielilor vizibile.

Cele mai mari cheltuieli s-au făcut în lunile iunie, august și septembrie.

Paginile AUR

De la AUR, cel mai mult s-a cheltuit pe pagina lui George Simion (47.513 lei), pentru cea a senatorului Cătălin Silegeanu (31.787 lei) și cea a lui Dan Tănasă (24.000 lei). Pentru pagina oficială AUR s-a cheltuit aproape 17.000 de lei. Paginile asociate AUR care au fost active înainte de alegeri și care erau promovate ca platforme media (de ex 60m.ro) au fost mult mai puțin active la promovare plătită în această perioadă.

Cele mai mari cheltuieli s-au făcut în perioada 22-28 iunie.

Paginile USR

La USR, aproape 70% din bani (176 mii de lei) au fost cheltuiți pe pagina oficială a partidului. Pentru pagina candidatului la primăria București, Cătălin Drulă, s-au cheltuit 31.886 lei.

Cheltuielile pentru pagina USR sunt distribuite relativ uniform în perioada analizată.

Cheltuielile UDMR

La UDMR, aproape trei sferturi din bani au fost cheltuiți pe pagina oficială a partidului (69 mii lei) și pentru pagina președintelui Kelemen Hunor (48 mii de lei).

Cheltuielile POT

Majoritatea banilor la Partidului Oamenilor Tineri au fost cheltuiți pentru pagina oficială – 36 mii de lei, în special după mijlocul lunii august.Cheltuielile paginii partidului sunt urmate de cele ale paginii Anamariei Gavrilă, președinta formațiunii. 

Marile companii renunță la publicitatea politică 

Analiza vine după ce, din 10 octombrie a intrat în vigoare Regulamentul 900/2004 privind publicitatea politică (TTPA). Cu puțin timp înainte de acest termen, pe 8 octombrie, Comisia a publicat normele de implementare ale Regulamentului. Condițiile impuse de noile reguli de transparență au fost criticate de companiile Meta, Google și Microsof, care au anunțat de mai multe luni că vor renunța la publicitatea politică sau care are legătură cu teme sociale de pe platforme.

Google a scos deja de pe platforma sa de transparență istoricul de reclame din țările UE. Doar anumite date vor mai fi disponibile, iar înlăturarea întregii arhive este o decizie cu impact negativ, care limitează transparența și posibilitatea autorităților sau cercetătorilor de a obține date, subliniază EFOR.

Astfel, Google interzice din octombrie reclamele așa cum sunt ele definite de regulament, incluzând campaniile candidaților la alegeri sau cele pentru referendum. Vor mai fi permise doar următoarele tipuri de anunțuri, pe bază de cerere:

- Mesaje din surse oficiale ale statelor membre sau ale UE care sunt strict limitate la organizarea și modalitățile de participare la alegeri sau referendumuri, inclusiv anunțarea candidaturilor sau a întrebării supuse referendumului, sau pentru promovarea participării la alegeri sau referendumuri;

- Comunicare publică care are ca scop furnizarea de informații oficiale publicului de către, pentru sau în numele oricărei autorități publice a unui stat membru sau de către, pentru sau în numele UE, inclusiv de către, pentru sau în numele membrilor guvernului unui stat membru, cu condiția ca aceștia să nu fie răspunzători și să fie meniți să influențeze rezultatul unor alegeri sau referendum, comportamentul la vot sau un proces legislativ sau de reglementare.

La răndul său, Meta a anunțat că începând cu luna octombrie, nu va mai permite reclame politice, electorale și sociale pe platformele din UE, „având în vedere cerințele impracticabile și incertitudinile juridice introduse de regulamentul UE privind transparența și direcționarea publicității politice (TTPA)”. 

În rapoartele trecute, EFOR a arătat că anumite pagini FB care se prezintă drept publicații servesc de fapt direct ca instrumente de promovare pentru unele partide politice. Cu siguranță eliminarea acestor mecanisme de marcare și publicare va afecta transparența finanțării politice, întrucât actorii politici ar putea încerca să găsească noi căi de a-și derula campaniile, subliniază EFOR. Nici politica Tik Tok nu permite oficial reclame politice pe platformă, însă asta nu a oprit pe nimeni să încheie contracte cu influenceri sau cu firme care fac propagandă politică nemarcată, contracte încheiate în afara platformei.

 Primul test important pentru înțelegerea efectelor acestor măsuri ar putea fi alegerile din Olanda, care vor avea loc la finalul acestei luni, potrivit EFOR.