Analiză Paradoxul alegerilor din Capitală: Ciprian Ciucu, un primar legitim, votat de numai 11% dintre bucureșteni. „E o mare frustrare în societate”
0Victoria lui Ciprian Ciucu la alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei, cu votul a doar 11,7% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale, a readus în discuție problema reprezentativității, dar și cea a scrutinului într-un singur tur.
Prezența scăzută la urne nu reprezintă o surpriză statistică, ci confirmarea unei tendințe descendente, crede Gelu Duminică. Sociologul a prezentat datele istorice ale prezenței la urne pentru București, iar cifrele arată o cronicizare a absenteismului. În 2025, prezența a fost de 32,71%. Comparativ, anii 2012 și 2024 au reprezentat excepțiile fericite, nu regula, iar scăderea interesului este evidentă față de anul 2004, când s-a câștigat din primul tur cu o prezență de peste 41%.
O situație similară cu cea de la aceste alegeri s-a petrecut în București tot un scrutin parțial. În anul 2005, după alegerea lui Traian Băsescu în funcția de șef al statului, alegerile pentru Primăria Capitalei au înregistrat un record de absenteism. Prezența la urne a fost de doar 24,8%. Atunci, Adriean Videanu a câștigat din primul tur, cu 53% din voturi, ceea ce reprezenta 13% din totalul bucureștenilor cu drept de vot.
Mai multe state impun votul obligatoriu
În timp ce România mizează pe voluntariatul civic – lucru firesc după anii de comunism – alte state combat apatia electorală prin constrângere legală. Țări precum Belgia, Luxemburg, Grecia (deși cu o aplicare mai relaxată a sancțiunilor) sau Cipru au inclus votul obligatoriu în mecanismele lor democratice.
Un exemplu relevant este Australia, unde participarea la vot reprezintă o datorie legală, iar absenteismul se sancționează cu amendă. Acolo, prezența la urne depășește constant 90%, fapt care elimină din start discuțiile despre reprezentativitate.
Cristian Preda: Distincția dintre legalitate și reprezentativitate
Revenind la contextul autohton, problema fundamentală ține de mecanismul electoral existent. Profesorul Cristian Preda explică nuanța fină dintre a fi un primar legitim și a fi unul reprezentativ. Din punct de vedere legal, mandatul lui Ciprian Ciucu este inatacabil, chiar și în lipsa unui sistem coercitiv precum cel belgian sau australian.
„Legitimitatea există pentru că nu e un prag pentru a valida alegerile. În anii ’90 așa era și s-au repetat în ‘92 alegeri în primul tur, alegeri care în primul tur nu aduseseră jumătate plus unu. Dar de atunci nu mai există condiția. Și atunci sigur că există legitimitate. Reprezentativitatea e cea pe care o dă interesul publicului. Nu e vinovat un candidat sau altul, pentru că concetățenii nu sunt interesanți de subiectul cine le va lua decizii”, a explicat Cristian Preda pentru „Adevărul”.
Dispariția turului doi afectează reprezentativitatea primarului ales
Totuși, profesorul Preda identifică sursa crizei de reprezentativitate în renunțarea la alegerea în două tururi, o decizie politică luată în 2008 care a afectat profund calitatea dezbaterii publice.
„Da, în sine, Turul doi obligă la mai mult dialog și la un compromis pe care nu cetățenii și-l doresc, unul rezonabil dacă e făcut în interesul general. Din păcate, din 2008 s-a făcut această greșeală uriașă. Renunțarea la turul al doilea. Vedeți că tot în această perioadă s-a abandonat instrumentul important într-o campanie electorală al confruntării proiectelor, al punctelor de vedere, de teamă că, în fine, comparația să nu îl dezavantajeze pe unul sau pe altul. Ăsta este un efect foarte nociv al intrării într-o logică de majoritar într-un tur”, a arătat Preda.
De altfel, chiar Ciprian Ciucu, după ieșirea de la urne, a promis că va milita pentru ca alegerile locale se se desfășoare în două tururi de scrutin.
„Ca primar general voi milita pentru două tururi, inclusiv în cadrul Coaliției și în cadrul PNL. Voi aduce toate argumentele posibile. De ce? E foarte important să avem primari cu legitimitate, să avem primari cu autoritate. Autoritatea vine din legimitate, în sensul că sunt proiecte care trebuie să fie implementate”, a argumentat Ciucu.
Paradoxul fragmentării și frustrarea „majorității tăcute”
Mai mult, efectele acestui sistem electoral s-au dovedit contrare teoriei politice. În loc să clarifice scena politică, votul într-un singur tur a creat confuzie și divizare.
„În teorie, un asemenea mod de vot favorizează apariția unei bipolarizări radicale sub forma a două partide, a unui sistem bipartid. La noi nu e așa. De fapt, din 2008 încoace nu s-a ajuns la un sistem în care să existe două tabere și sunt mai multe. Este chiar efectul invers. E o fragmentare mai mare de când s-au făcut toate modificările astea”, subliniază profesorul de științe politice.
Rezultatul direct al acestei fragmentări este o stare generală de nemulțumire. Deși procedura democratică s-a respectat, faptul că majoritatea covârșitoare a bucureștenilor nu l-a votat pe câștigător generează tensiuni, consideră Cristian Preda.
„Și atunci e o mare frustrare în societate, pentru că dacă nu ai majoritate și nimeni n-a câștigat o majoritate la Primăria generală din 2008 încoace. Sigur că o majoritate a publicului este frustrată pentru că sunt mai mulți cei care nu au votat convingător”, a adăugat profesorul.
În concluzie, Ciprian Ciucu își începe mandatul sub spectrul acestei realități electorale. Victoria sa este validă, dar sistemul care a produs-o lasă în urmă o populație care nu se simte reprezentată.
„Asta e. Deci rezultatul de ieri este meritoriu pentru domnul Ciucu și îl felicit. Dar el nu are o majoritate, are cele mai multe voturi și, repet, din perspectivă legală democratică este în regulă, dar frustrarea enormă pentru cei care nu au votat cu el. Chiar dacă sunt diverse tabere, nu e vina lui”, a conchis Cristian Preda, profesor de Științe Politice la Universitatea din București.