Numirea secretarului general al Guvernului, test privind coeziunea PNL. Ce relevanță are numirea noului SGG

Impunerea de către PNL a unui secretar general al Guvernului agreat de filialele puternice, de preferat Mircea Abrudean, devine o temă tot mai importantă nu doar în relația cu PSD, ci și în interiorul partidului, unde e evitat un posibil scandal intern. 

La peste o săptămână de la apariția disputelor privind amânarea numirii lui Abrudean în funcția de secretar general al Guvernului, instalarea acestuia e percepută de liderii liberali ca un test al PSD privind răbdarea pe care o au în raport cu Marcel Ciolacu. Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte al PNL, a afirmat și că, în opinia sa, este „doar o încercare pentru a vedea până unde poate merge în relația cu PNL si nu una de ruptură”. „Domnia sa (n. r. premierul Marcel Ciolacu) are toată puterea semnăturii, dar funcțiile sunt trecătoare”, a mai punctat Rareș Bogdan.

„Acum, faptul că domnul Abrudean nu este încă numit sau numirea domniei sale întârzie, pentru că până la urmă sper ca totuşi lucrurile să intre în făgaş normal şi lucrurile să se rezolve, iarăşi e o chestiune care e menită să sădească puţină neîncredere. Şi nu cred că, în momentul ăsta, Guvernul, coaliţia, partidele au nevoie de neîncredere”, amai afirmat Rareș Bogdan cu privire la refuz.

În continuare, în interiorul PNL, varianta Abrudean rămâne în picioare. De asemenea, prim-vicepreședinții și secretarul general al PNL, Lucian Bode, i-au transmis lui Nicolae Ciucă să nu cedeze în fața lui Ciolacu, susțin surse de la vârful PNL. De altfel, liberalii vor să vadă în următoarea perioadă o detașare a lui Ciucă de Ciolacu, în condițiile în care nu a fost lăsat în Guvern, ca vicepremier, tocmai pentru a putea veni cu discurs critic, în momentul când e nevoie.

De asemenea, potrivit informațiilor „Adevărul“, Nicolae Ciucă a fost informat de emisarii organizațiilor din Ardeal că, dacă nu e obținută numirea lui Abrudean sau, în cel mai rău caz, a unui alt om susținut de PNL, la filiala Cluj există riscul unei revolte interne spre toamnă. De altfel, spre final de 2023, început de 2024, se vor încinge puțin spiritele, când va trebui să fie făcută schița cu lista viitorilor europarlamentari, iar procentele nu sunt îmbucurătoare, pentru că PNL știe că nu mai reușește să ia 10 eurodeputați, dat fiind că cele mai optimiste sondaje ale lor îi dau la 22%.

Clujul, în ecuația alegerilor

PNL Cluj este una din organizațiile de top ale PNL, având 68 de primari, printre care și Emil Boc, edilul municipiului Cluj Napoca. De asemenea formațiunea are șef de CJ, are și prefect, iar în 2020 a luat la locale peste 100.000 de voturi (mai precis, 117.516 voturi pe lista de CJ - votul politic), iar la parlamentare – 66.500 de voturi. Chiar dacă a scăzut numărul voturilor la parlamentare, PNL Cluj a avut cele mai multe voturi dintre organizațiile din țară la legislative.

O variantă de rezervă, dar la care liberalii nu ar vrea să se ajungă, este cea a Ștefaniei Gabriella Ferencz, acum secretar general al MAI, fostă șefă de cabinet a lui Emil Boc, pe vremea când era premier.