Noi excepții de la aplicarea reformei bugetare. Numeroase instituții de stat, printre care CCR și Curtea de Conturi, ocolite de prevederi

Guvernul a propus în varianta de proiect de lege trimis în Parlament să fie exceptate de la aplicarea prevederilor reformei bugetare, așadar desființare de posturi sau limitare de lefuri, instituții ca Avocatul Poporului, CCR, Curtea de Conturi, AEP sau Administrația Prezidențială.

„Întreprinderile publice cu capital deținut majoritar de stat listate la bursa de valori reglementată, cele definite la alin (3), (4) și (6) d ela Art I din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice astfel cum a fost modicată prin legea 187/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Administrația Prezidențială, Curtea de Conturi, Avocatul poporului, Administrația Prezidențială, Autoritatea Electorală Permanentă, Consiliul Economic și Social, Banca Națională a României, Consiliul Legislativ, nu aplică măsurile din Capitolul III - Măsuri pentru disciplină economico-financiară în măsura în care acestea sunt contrare actelor normative care le reglementează activitatea”, este o prevedere care se regăsește la pagina 129 din proiectul de lege pe care Guvernul vrea să-și angajeze răspunderea. 

Anterior, „Adevărul” a arătat că Guvernul a aprobat proiectul de lege privind măsurile-fiscal bugetare, după ce a eliminat aproape orice prevedere care deranja aleșii din teritoriu, însă fiind drastic cu mediul privat. Urmează ultimul pas: angajarea răspunderii în Parlament.

Concesiile pentru primari

După negocieri de aproape două luni și mai multe variante scurse în presă, proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare a fost adoptat de Guvern, pe ultima sută de metri fiind mai multe modificări, făcute mai ales la presiunea liderilor din teritoriu. Pentru că majoritatea schimbărilor vizează măsuri bugetare, prea puține fiind pe zona de fiscalitate, mediul privat va fi cel mai lovit de efectele actului normativ.

A fost eliminată prevederea prin care erau limitate cheltuielile pentru evenimente artistice și culturale în teritoriu. Anul viitor, în România urmează patru rânduri de alegeri, ceea ce însemna că în prag de europarlamentare, locale sau parlamentare, administrațiile locale ar fi trebuit să aleagă ce evenimente fac, pentru a nu depăși pragul impus. Prin urmare, surse din Coaliție au precizat că liderii de la centru au cedat în urma presiunii din teritoriu și a celor de la UDMR, un argument pus pe masă fiind că evenimentele ar putea să fie ținute doar pentru locale, iar celelalte tipuri de alegeri, ignorate.

Tot în cazul administrației locale, o prevedere este aceea că la nivelul UAT-urilor are loc reducerea posturilor cu doar 10%, raportarea fiind la numărul total de posturi din organigrame. Așadar, puține posturi. Modificări sunt și în cazul diminuării funcțiilor de conducere. În primul rând, nu se va aplica procentul scăderii de la 12% la 8% în cazul unor domenii ca educație, sănătate, apărare națională, siguranță și ordine publică. Aici vor fi maximum 10% șefi. De asemenea, ajustări sunt și la nivel local, unde nu vor fi luați în calcul secretarii generali de comune, orașe sau unde sunt detașați de la sectorul de apărare, siguranță și ordine publică.

Opoziția deja a anunțat că va ataca la CCR proiectul de lege pe care își angajează răspunderea.