Video Nicușor Dan explică de ce România merge ca observator la Consiliul pentru Pace: „Înseamnă să ai un cuvânt de spus acolo”

Președintele Nicușor Dan a explicat marți de ce România va participa în calitate de observator la Consiliul pentru Pace, inițiativă condusă de președintele american Donald Trump. Șeful statului va merge joi la Washington, unde are loc reuniunea inaugurală, dedicată exclusiv situației din Gaza.

Decizia vine după mai multe zile de discuții cu partea americană și în contextul unor dezbateri privind compatibilitatea Cartei organizației cu angajamentele internaționale ale României, în special cele asumate în cadrul Uniunea Europeană.

Nicușor Dan a subliniat că discuția privind aderarea ca membru este separată de participarea la prima reuniune.

„În primul rând, Carta și calitatea de membru, și asta e o discuție care va mai dura, pentru că această organizație are o cartă, pe care au semnat-o deja statele care au devenit membre, și în această cartă sunt prevederi care sunt în contradicție cu angajamente internaționale pe care România și le-a luat. De exemplu, membrii acestei organizații își propun împreună să dispună sancțiuni, dar România are o obligație față de Uniunea Europeană în ceea ce privește sancțiunile pe care le-ar putea dispune față de o țară sau față de un operator economic și, atunci, evident că, suntem oameni serioși, nu putem semna încălcându-ne o obligație pe care ne-am asumat-o deja. Deci, astea sunt discuții care sunt în curs și care estimez să mai dureze”, a declarat președintele Nicușor Dan, într-un interviu acordat postului Radio România Actualități,

Potrivit șefului statului, tocmai aceste incompatibilități au determinat Bucureștiul să opteze, pentru moment, pentru statutul de observator.

Ce înseamnă statutul de observator

Întrebat ce presupune concret această calitate, Nicușor Dan a explicat că România va putea contribui la dezbateri fără a fi obligată să pună în aplicare deciziile adoptate de membrii organizației.

„Să fii observator înseamnă să ai un cuvânt de spus acolo, să contribui în direcția în care merge această organizație, deci, astea sunt, să zicem, chestiunile într-o direcție, pe de altă parte, deciziile acestui comitet nu sunt opozabile, adică, pentru anumite decizii pe care membrii le iau, tu poți să spui pe această decizie nu o susținem, nu o punem în practică”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a precizat că la prima întâlnire se va discuta exclusiv despre Gaza, în contextul acordului de încetare a focului și al unei rezoluții ONU care stabilește direcțiile pentru perioada următoare.

„După cum știți, noi avem, pe de o parte, un acord de încetare a focului, pe de altă parte, avem o rezoluție a ONU care dă cumva direcții pentru cum se arate Gaza și regiunea în perioada următoare şi, deci, mergem la o discuție care să vadă care sunt pașii, în teren, următori, fie că vorbim de umanitar, fie că vorbim de forțele interioare de poliție, fie că vorbim într-un context ulterior de forțe internaționale de menținere a păcii”, a spus șeful statului.

„Suntem foarte interesați să ne menținem legătura privilegiată cu SUA”

Nicușor Dan a pus decizia în contextul relației transatlantice și al intereselor strategice ale României.

„Suntem foarte interesați de a ne menține legătura privilegiată cu Statele Unite ale Americii, care este un pilon important de securitate pentru România”, a declarat președintele.

El a adăugat că stabilizarea Orientului Mijlociu este relevantă pentru economia globală și pentru securitatea internațională, iar România are interesul de a fi parte a dialogului.

Întrebat dacă există un mandat formal pentru exprimarea poziției României, în condițiile în care alte state, precum Italia, au informat Parlamentul înainte de participare, președintele a precizat că toate angajamentele sunt discutate cu instituțiile responsabile.

„Președintele reprezintă România în relații internaționale, dar pe fiecare din angajamentele pe care le ia în numele statului român există consultare cu organele interne responsabile”, a afirmat Nicușor Dan.

În cadrul reuniunii, România va prezenta contribuțiile pe care le poate aduce în plan umanitar și în domeniul securității.

„Vom spune care sunt lucrurile cu care România poate să contribuie. Da. Noi deja, după cum știți, am avut o activitate umanitară interesantă, importantă: am adus copii cu diferite afecțiuni pe care i-am tratat în România, fie i-am direcționat mai departe către țări, spitale europene. Ne propunem să continuăm această activitate și, de asemenea, avem o oarecare expertiză în a pregăti, training-ui forțe de securitate locale, pe care am exercitat-o în alte locuri conflictuale de pe glob și cu care putem de asemenea să contribuim”, a spus Nicușor Dan.

Criticile potrivit cărora participarea României ar contrazice unitatea europeană au fost respinse de șeful statului.

„Bineînțeles că țările europene au luat diferite decizii față de această invitație. Însă să nu uităm că Uniunea Europeană însăși, prin comisarul pentru Mediterana, participă, da, de asemenea ca observator. Bineînțeles că fiecare din țările europene și-a făcut propriile calcule, dar nu este, ca să spun așa, o respingere a acestei organizații, din moment ce Uniunea Europeană însăși participă. Iar în ceea ce privește poziția României nu cred că este un secret, noi am spus de la început că ne dorim o întărire a relației transatlantice”, a arătat Nicușor Dan, subliniind că fiecare stat și-a făcut propriile calcule în raport cu invitația primită.

În opinia sa, reticențele unor state europene țin de formularea Cartei organizației, care ar putea intra în conflict cu obligațiile asumate anterior, însă acest lucru nu exclude participarea în calitate de observator.

„Am participat la mai multe discuții și în cadrul Consiliului European și tangențial în cadrul Coaliției de Voință în care subiectul Gaza a reapărut și statele europene își doresc să fie parte din acest proces, așa cum își doresc să fie parte din procesul pentru Ucraina. Reticența lor vine din modul în care, așa cum am spus și eu la început, din modul în care a fost formulată Carta acestei organizații, care, la ei, ca și la noi, contravine unor obligații internaționale pe care și le-au luat. Dar asta nu înseamnă că, întorcându-ne la România, nu înseamnă că nu putem să fim observatori”, a conchis președintele.