Negocieri pe muchie de cuțit pentru intrarea României în Schengen. Ultimele scenarii

Guvernul României va insista până în ultimul moment pentru un vot pozitiv privind intrarea în Schengen, fiind gata să apeleze la toate căile diplomatice și politice.

„Continuăm să facem energic şi folosind toate canalele, nivelurile şi instrumentele disponibile, eforturi pentru a obţine rezultatul dorit de România. (...) Un lucru este cert, suntem hotărâţi să mergem până la capăt în aceste demersuri, inclusiv prin a cere un vot pentru România, în Consiliul JAI. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua. Avem toate argumentele, foarte solide, care ne susţin solicitările şi ne vom baza pe ele şi în discuţiile de mâine ale miniştrilor de Interne de la Consiliul JAI, atunci când vom cere să se formuleze, prin vot, fără niciun fel de întârziere sau tergiversare, o decizie pentru România”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, într-o declaraţie de presă de miercuri, pentru a fi clară poziția statului român.

De altfel, Ciucă a subliniat că la întâlnirile cu omologii austrieci la „nivelurile cele mai înalte”, de la cancelar la miniștri și experții tehnici, partea română a arătat, cu date,  că țara noastră nu este pe fluxurile de migrație care să genereze temeri.

Desant al liderilor PPE pentru convingerea Austriei

Liderii PPE au organizat o reuniune de lucru la Viena, miercuri seară, unde una dintre principalele teme de pe agenda discuțiilor o reprezintă extinderea Schengen. La Viena a mers inclusiv șeful PPE, Manfred Weber (un politician cu poziţionare în favoarea României), dar și liderul delegației PNL la Parlamentul European, Rareș Bogdan, precum și Siegfried Mureșan, vicepreședinte PPE.

Oficial, în ședința ambasadorilor statelor la UE s-a decis punerea pe ordinea de zi de astăzi, 8 decembrie, a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), a problematicii extinderii Schengen, prin primirea Croației, României și Bulgariei. Lucrările pregătitoare încep la ora 11.00, ora României, iar în jur de 13.25 începe Consiliul JAI. Ultimele informații furnizate de austrieci era că ministrul lor de Interne se va opune extinderii Schengen, cel puțin pentru moment, în cazul României și Bulgariei. În schimb, cancelarul lor nu a vrut să spună direct faptul că se va opune.

Variantele de lucru

Primul scenariu este ca la votul de la acest Consiliu JAI, Austria să nu se mai opună, iar în urma presiunilor diplomatice, atât din partea română, cât și pe canale europene (Comisie Europeană, state puternice etc.).

Un al doilea scenariu este cel legat de introducerea unor condiționalități, care să fie legate de modul în care poate fi combătut fenomenul migrației. Victor Negrescu (eurodeputat PSD) a explicat pentru „Adevărul” că pot fi introduse condiționalități referitoare la gestionarea migrației, care să fie acceptate și de partea austriacă. Iar în acest scenariu, poate fi dat un vot favorabil în unanimitate, dar exceptând Austria, care poate să se abțină, și tot nu ar fi probleme. „Cadru legal există și a mai fost folosit”, a menționat Negrescu.

Acest detaliu a fost confirmat și de Daniel Buda, eurodeputat PNL la al doilea mandat și vechi jurist liberal. „A mai fost o decizie prin această metodă. (...) Din punct de vedere juridic, ea există. Se poate face fără niciun fel de problemă”, a subliniat Buda. Mai mult, acesta a precizat că euroaleșii, miniștrii, dar și premierul și șeful statului au lucrat și lucrează „pe toate palierele” pentru convingerea Austriei.

În aceste prime două scenarii, votul va fi la pachet pentru România și Bulgaria, Comisia Europeană insistând pe acest aspect, pentru un vot comun pentru cele două state. De asemenea, mai există și scenariul decuplării României de Bulgaria. Surse politice au precizat pentru „Adevărul” că sunt semnale privind o asemenea solicitare, care ar putea veni din partea olandezilor.

Problema decuplării

„Decuplarea înseamnă câteva aspecte. Trebuie rescrisă rezoluția. Ea poate fi mâine și rescrisă. Nu e o problemă. Se poate sta la infinit, până când e gata. Sau se poate decide să se rescrie în perspectiva unui Consiliu European extraordinar sau un Consiliu JAI”, a punctat social-democratul.

Eurodeputatul PSD a precizat că o decuplare ar aduce la o întârziere a aderării României la Schengen, adică să aibă loc pe toate căile (rutier, fluvial, maritim și aerian) de la 1 martie 2023, nu de la 1 ianuarie 2023, cum e gândită acum pentru rutier, fluvial și maritim.

Pe de altă parte, presa de la Sofia recunoaște posibilitatea decuplării, însă „o astfel de acțiune provoacă tulburări și necesită luni de pregătire, inclusiv analize juridice și de altă natură, consultarea Parlamentului European și o decizie a Consiliului European”, după cum arată ziarul „Dnevnik“, care citează surse de la Bruxelles și din capitala Bulgariei.